Compușii din somon care scad nivelul de colesterol și protejează împotriva bolilor cardiovasculare. O completare sănătoasă la dieta mediteraneană

Un nou studiu explorează beneficiile pentru sănătate ale somonului din punct de vedere metabolomic, dezvăluind că acesta conține 508 compuși specifici pentru alimente (FSC), inclusiv 237 de metaboliți unici, și este considerat un aliment sănătos atunci când este consumat în cadrul unor diete lipsite de săruri excesive, alimente procesate și uleiuri nesănătoase.

Somonul oferă organismului cel puțin 48 dintre acești compuși atunci când este consumat în cadrul unei diete mediteraneene, pe lângă 30 de metaboliți, care sunt substanțe chimice formate în timpul digestiei sau al altor procese chimice din organism. Indicii de sănătate cardiometabolică, sau CHI, au arătat îmbunătățiri notabile ca răspuns la patru dintre acești metaboliți.

O componentă importantă a dietei mediteraneene este utilizarea grăsimilor sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline. Aceasta susține aporturile alimentare derivate din plante, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale. Sursele de proteine includ fructele de mare, puiul, fasolea și alte legume, precum și produse lactate precum iaurtul și brânza.

Dieta mediteraneană exclude în mare parte carnea roșie, dulciurile, sarea în exces și grăsimile rele în comparație cu dieta occidentală tipică.

Vezi și: 10 mituri greșite despre nutriție. Ai privit greșit aceste alimente toată viața

Pentru a realiza studiul actual, cercetătorii au analizat în plan secundar un experiment de alimentație controlat și randomizat efectuat anterior, la care au participat 41 de persoane care au urmat o dietă mediteraneană timp de două intervale de cinci săptămâni, separate de patru săptămâni. În timpul fazelor de intervenție a dietei, participanții au consumat două porții de somon pe săptămână.

Niciunul dintre participanți nu urmase anterior o dietă mediteraneană. Vârstele lor erau cuprinse între treizeci și șaizeci și nouă de ani. Erau supraponderali sau obezi, dar niciunul dintre ei nu avea boli acute sau probleme metabolice active, cum ar fi diabetul de tip 2.

Înainte și după studiu, participanților li s-au prelevat probe de plasmă sanguină, iar cercetătorii au documentat CHI-urile acestora.

Cercetătorii au analizat plasma subiecților, împreună cu alte 99 de elemente dintr-o dietă mediteraneană și somon, folosind o tehnică numită metabolomică bazată pe cromatografie-spectrometrie de masă. O substanță chimică a fost clasificată ca fiind un FSC al somonului dacă a fost descoperită în toate cazurile de somon, dar nu și în alte mese din dietă. Ulterior au folosit învățarea automată pentru a identifica metaboliții legați de FSC-urile de somon.

La încheierea experimentului, CHI-urile din plasma sanguină a subiecților au indicat că nivelurile mai ridicate a două FSC-uri de somon identificate și a doi metaboliți au fost legate de o sănătate cardiometabolică îmbunătățită, potrivit cercetătorilor. Reducerea trigliceridelor, a colesterolului total, a colesterolului lipoproteic cu densitate scăzută și a apolipoproteinei B - un indicator al bolilor de inimă - s-au numărat printre aceste avantaje cardiometabolice.

Vezi și: De ce să nu mai prepari carnea de porc la temperaturi mari. Boala pe care o provoacă

Ce este studiul metabolomic?

Michelle Routhenstein, dietetician în cardiologie și nutriționist în cardiologie preventivă, care nu a fost implicată în studiu, a spus că studiul și "constatările sale sugerează că această abordare ar putea ajuta la găsirea unor compuși importanți în alimente care ar putea fi de ajutor pentru sănătate. Dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest lucru".

Aceste studii metabolomice ar putea ajuta la identificarea compușilor care favorizează sănătatea în alimente. Uleiul de măsline, de exemplu, conține compuși bioactivi, cum ar fi compușii fenolici și acidul oleic, care sunt legați de beneficiile antiinflamatorii, antioxidante și cardiovasculare, potrivit Medical News Today. 

Orzul, quinoa și bulgurul sunt, de asemenea, bogate în substanțe fitochimice, inclusiv acizi fenolici, flavonoide, lignani și fitosteroli, care au proprietăți antioxidante. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste constatări.

Foto: Freepik @EyeEm

Concentrarea asupra alimentelor bune vs. rele poate face mai mult rău decât bine

Nutriționistul Conner Middelmann, specialist în dieta mediteraneană, și-a exprimat îndoielile cu privire la relevanța cercetărilor care reduc alimentele la molecule minuscule care pot sau nu să afecteze sănătatea. Ea s-a întrebat dacă metaboliții unui anumit aliment ar avea același efect asupra unei game largi de persoane cu biochimii și istorii diferite. 

Middelmann a citat factori precum biochimia individuală, genetica, vârsta, sexul, condițiile medicale, tratamentele, factorii psiho-socio-economici și de mediu. Ea și-a îndemnat clienții să se îndepărteze de o abordare hipergranulară a alimentelor ca medicament, concentrându-se pe evitarea compușilor dintr-un singur aliment și punând accentul pe alimentele "bune" față de cele "rele". De asemenea, a remarcat că sănătatea înseamnă mai mult decât hrană și că ideea că dacă mâncăm "perfect", vom fi perfect sănătoși este o iluzie.

Alți pești la fel de buni ca somonul

Având în vedere că somonul este originar de pe țărmurile Oceanului Atlantic de Nord și ale Oceanului Pacific, care se află la mare distanță de Marea Mediterană, studiul somonului în cadrul unei diete mediteraneene evidențiază versatilitatea acestei diete. Cu toate acestea, în alte locuri, pentru cultivarea lor se folosește acvacultura.

Raționamentul care stă la baza continuării eligibilității peștelui nemediteranean ca subiect de studiu plauzibil a fost propus de Routhenstein.

"O gamă largă de pești diferiți care sunt legați de mai multe avantaje pentru sănătate și care au un profil nutrițional comparabil sunt incluși în dietă. Sardinele și păstrăvul, de exemplu, sunt bogate în acizi grași omega-3, inclusiv EPA și DHA, care sunt buni pentru sănătatea inimii. De asemenea, acestea sunt o sursă excelentă de calciu, vitamina D și proteine, a spus Routhenstein.

"Este vorba despre a mânca cu bucurie o mulțime de tipuri diferite de pește și fructe de mare, dar și o mare varietate de orice altceva - legume, leguminoase, cereale integrale, fructe, nuci, semințe, măsline, ouă, iaurt, brânză etc. - pentru că are un gust bun, te face să te simți bine și este nutritiv", spune Middelmann, specialist în dieta mediteraneană.

"Poate că nu sună foarte științific, dar pentru persoanele care trăiesc în regiunea mediteraneană, pare să funcționeze destul de bine", a încheiat Middelmann.