Cum să scurtezi durata răcelii și să ajuți sistemul imunitar. Motivul pentru care stresul joacă un rol semnificativ în apariția răcelii

Răceala, o infecție virală comună, provoacă simptome neplăcute, iar consultarea medicului devine necesară dacă acestea persistă sau se agravează.
Răceala este o infecție virală care poate apărea oricând, dar este mai frecventă în lunile de iarnă. Ea poate fi contractată prin inhalarea picăturilor care conțin particule de virus de la tusea sau strănutul unei alte persoane sau prin contactul cu picăturile de pe suprafețe.
Simptomele includ un nas care curge sau înfundat, congestie, strănut, durere sinusală, durere în gât, tuse și disconfort toracic ușor sau moderat. Aceste simptome pot fi similare cu cele ale gripei sau ale COVID-19. Dacă simptomele se agravează sau durează mai mult de o săptămână, poate fi necesar să consultați un medic.
Bea multe lichide
Deși nu are leac, răceala obișnuită dispare de obicei în 8-14 zile. Pentru ameliorarea simptomelor, CDC recomandă consumul abundent de lichide. Organismul are nevoie de lichide pentru funcțiile esențiale, inclusiv pentru combaterea infecțiilor.
Fără suficiente lichide, simptomele deshidratării pot agrava răceala, inclusiv setea crescută, gura uscată, amețeli și oboseală. Pentru a combate acest lucru, persoanele ar trebui să urmărească să consume apă și alte lichide, cum ar fi ciorbe și ceaiuri din plante. Consumul abundent de lichide poate ajuta la ameliorarea simptomelor răcelii.
Gestionează stresul
Tulburările legate de stres cresc riscul de infecții din cauza compromiterii sistemului imunitar. Gestionarea stresului poate reduce riscul de răceală prin creșterea apărării organismului împotriva virușilor răcelii și a altor agenți patogeni. Printre sfaturile pentru gestionarea stresului se numără exercițiile de respirație profundă, mindfulness și meditația și efectuarea unei băi calde înainte de culcare.
Odihnește-te
Un studiu realizat în 2020 a constatat că 23% dintre adulții care au suferit o răceală sau o gripă în anul precedent au avut legătură cu lipsa somnului. Cercetarea, bazată pe un sondaj online realizat pe 4 000 de adulți, sugerează că un somn adecvat este esențial pentru ca sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor. Majoritatea medicilor cred, de asemenea, că un somn suficient ajută la recuperarea după simptomele răcelii sau gripei.
Consumă o dietă echilibrată
O dietă echilibrată este esențială pentru menținerea unui sistem imunitar puternic, care este mai capabil să lupte împotriva infecțiilor. Orientările dietetice 2020-2025 ale Departamentului de Sănătate și Servicii Umane recomandă o varietate de legume, inclusiv legume verde închis, cu frunze, roșii sau portocalii, amidon, leguminoase, fructe, cereale integrale, lactate fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, băuturi din soia, alimente bogate în proteine, cum ar fi fructele de mare, carnea slabă, carnea de pasăre, ouăle, leguminoasele, nucile, semințele, produsele din soia și uleiurile sănătoase.
Foto: Freepik
Vitamina D
Cercetările sugerează că persoanele cu niveluri adecvate de vitamina D sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta infecții respiratorii. Vitamina D este sintetizată de organism, dar iarna, lumina soarelui poate fi rară. Pentru a suplimenta acest lucru, Office of Dietary Supplements recomandă ca persoanele cu vârsta cuprinsă între 1 și 7 ani să primească zilnic cel puțin 15 micrograme sau 600 de unități internaționale de vitamina D.
Suplimente cu zinc
O revizuire din 2012 a 14 studii a constatat că suplimentele cu zinc pot scurta durata simptomelor răcelii comune cu 1-2% în comparație cu placebo. Cu toate acestea, National Health Institutes avertizează că produsele pe bază de zinc pot declanșa efecte secundare, inclusiv pierderea permanentă a simțului mirosului, greață și probleme intestinale minore. Tampoanele, gelurile, tabletele, pastilele și siropul de zinc pot provoca, de asemenea, aceste efecte secundare.
Miere
Mierea, cu proprietățile sale antioxidante și antimicrobiene, s-a dovedit a fi mai eficientă decât alte tratamente în tratarea infecțiilor tractului respirator superior. De asemenea, creează o peliculă subțire peste membranele mucoase, ușurând durerea și inflamația gâtului. Mierea poate fi amestecată cu apă caldă sau ceai pentru a calma durerile de gât sau tusea. Cu toate acestea, nu este potrivită pentru copiii sub 12 luni din cauza riscului de botulism infantil.
Vitamina C
O revizuire din 2013 a constatat că administrarea zilnică a cel puțin 200 mg de vitamina C nu reduce riscul de răceală comună, dar reduce durata simptomelor cu o medie de 8% la adulți și 14% la copii. Un studiu din 2018 a concluzionat, de asemenea, că vitamina C nu previne răceala și sunt necesare studii controlate randomizate suplimentare pentru a confirma aceste constatări.
Ia în considerare umiditatea
CDC recomandă utilizarea aburului sau a unui umidificator pentru ameliorarea simptomelor răcelii. Aburul a fost utilizat timp de secole pentru a ajuta la drenarea mucusului și pentru a îmbunătăți simptomele. Un studiu din 2017 nu a găsit dovezi care să confirme beneficiile sau daunele sale, dar două studii au raportat efecte adverse minore. Aburul poate fi inhalat din apă fierbinte sau dintr-un dispozitiv de umidificare. Cu toate acestea, nu există dovezi concludente privind beneficiile sale.
Când să mergi la doctor
Medicamentele fără prescripție medicală precum pastilele pentru gât, spray-ul nazal salin și medicamentele pentru tuse și răceală pot ajuta la ameliorarea simptomelor unei răceli, dar nu reprezintă un leac. Este esențial să consultați un medic sau un farmacist înainte de a utiliza aceste medicamente sau de a le da copiilor.
Dacă simptomele răcelii sunt severe sau persistente, este important să consultați un doctor pentru consiliere. Simptome suplimentare precum febră, dificultăți de respirație, pierderea gustului și a mirosului sau probleme gastrointestinale pot indica o boală mai gravă.
Serviciile de urgență trebuie contactate pentru simptome severe, cum ar fi dificultăți de respirație, dureri în piept, confuzie sau decolorarea buzelor sau a feței. CDC recomandă solicitarea de asistență medicală în cazul în care simptomele răcelii durează mai mult de 10 zile, sunt severe sau agravează condițiile medicale existente.
Răceala comună nu are leac, dar oamenii pot gestiona simptomele consumând suficientă apă, odihnindu-se, având o dietă sănătoasă și luând medicamente și suplimente fără prescripție medicală. Boala cedează de obicei, dar dacă simptomele persistă sau se agravează după 10 zile, cel mai bine este să consultați un profesionist din domeniul sănătății.
Simptomele răcelii pot fi similare cu cele ale altor infecții virale precum gripa și COVID-19, iar un medic poate ajuta la determinarea dacă persoana este infectată.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV). Tudor Ciuhodaru: Asta arată dovezile
Ce trebuie să știi despre metapneumovirus și cum te protejezi de el. Trei lucruri importante despre metapneumovirus (MPV), virusul care a stârnit panică mondială.
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.