Depresie la bătrânețe, plimbarile regulate fac bine
Plimbările regulate la cinema, teatru sau prin muzee reduc drastic riscul de a deveni deprimat la bătrânețe, constată un nou studiu.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au descoperit o legătură clară între frecvența plimbărilor „culturale" și șansele unei persoane cu vârsta de peste 50 de ani de a dezvolta depresie. Este primul astfel de studiu care arată că activitățile culturale nu numai că ajută oamenii să gestioneze și să se recupereze în caz de depresie, ci că ajută de fapt la prevenirea acesteia.
Riscul de depresie scade vertiginos
Studiul lor, publicat în British Journal of Psychiatry (Jurnalul Britanic de Psihiatrie), a constatat că persoanele care ies la plimbări și merg la filme, piese de teatru sau expozitii la fiecare câteva luni au avut un risc cu 32% mai mic de a dezvolta depresie, iar cei care participă o dată pe lună sau mai des la așa ceva - un risc cu 48% mai mic.
Acum, autorul său principal, dr. Daisy Fancourt, dorește să încurajeze o mai bună conștientizare a beneficiilor, astfel încât oamenii să-și poată controla mai bine propria sănătate mintală la vârste înaintate.
Ea a spus că „în general, oamenii cunosc beneficiile de a mânca de cinci ori pe zi și de a face exerciții pentru sănătatea fizică și psihică, dar sunt foarte puțin conștienți de faptul că activitățile culturale au, de asemenea, beneficii similare. Oamenii se duc la astfel de evenimente din pura plăcere de a face acest lucru, dar trebuie să conștientizăm și beneficiile mai largi" pe care le au astfel de plimbări.
Studiul a analizat date privind mai mult de 2.000 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, care au luat parte la Studiul Longitudinal de lungă durată asupra Îmbătrânirii (English Longitudinal Study of Ageing, ELSA). Această bază de date oferă o sursă bogată de informații pentru cercetători precum Dr. Fancourt și colegii săi, care acoperă sănătatea, situația socială, bunăstarea și situația economică a persoanelor în vârstă din Anglia.
Împreună cu colega ei, Urszula Tymoszuk, dr. Fancourt a putut să privească datele colectate din răspunsurile oamenilor la chestionare și din interviuri față în față, pe parcursul a zece ani. Acestea includ informații despre cât de des au fost subiecții la teatru, la concerte sau la opera, la cinematograf, la galerii de artă, expoziții sau muzee.
Răspunsurile lor, de asemenea, a arătat când au fost diagnosticați participanții cu depresie, și atunci când au experimentat simptome pe care perechea de cercetători le-a putut apoi măsura pe o scala larg utilizată pentru identificarea persoanelor cu risc de depresie.
Benefice, oricum le-ai analiza
Chiar și în condițiile în care rezultatele au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele de vârstă, sex, sănătate și nivelul de bogăție, educație și de exerciții fizice, beneficiile activităților culturale au fost clare. Aceste beneficii au fost, de asemenea, independente de faptul dacă oamenii au avut sau nu contacte cu prietenii și familia sau au luat parte la activități sociale organizate, precum cluburile și asociațiile.
Cercetătorii cred că puterea acestor activități culturale constă în combinarea interacțiunii sociale, a creativității, a stimulării mentale și a activității fizice blânde pe care o încurajează.
Dr. Fancourt a spus: „Am fost foarte plăcut surprinsă de rezultate. În mod deosebit, găsim aceeași relație între angajarea culturală și depresie între cei care sunt bogați sau săraci și la cei cu niveluri de educație diferite - singurul lucru care diferă este frecvența participării".
„Angajamentul cultural este ceea ce noi numim o „marfă perisabilă". Pentru ca aceasta să aibă beneficii pe termen lung pentru sănătatea mintală, trebuie să ne implicăm în astfel de activități în mod regulat. Acest lucru este similar cu exercițiile fizice: alergarea pentru prima dată în ianuarie nu va mai avea beneficii în octombrie dacă nu continuăm să alergăm".
Ea a adăugat și că „depresia este o problemă majoră care afectează milioane de oameni. Dacă începem să ne simțim prost sau izolați, angajamentul cultural este un lucru simplu pe care îl putem face pentru a ne ajuta în mod proactiv propria sănătate mintală, înainte de a ajunge la punctul în care avem nevoie de ajutor medical".
Studiul, salutat de Colegiul Regal de Psihiatri
Dr. Amanda Thompsell, președintele decanilor de la Colegiul Regal de Psihiatri, a declarat că „această lucrare evidențiază ideea că a face ceva plăcut nu este doar pentru plăcere - ci poate fi benefic pentru sănătatea mintală a persoanelor în vârstă. Constatările sugerează că implicarea în activități culturale regulate, cum ar fi vizita la teatru sau la cinematograf, ar putea fi o modalitate de a reduce riscul apariției depresiei".
„Totuși, astfel de activități pe cont propriu nu vor trata depresia. Acest lucru necesită o abordare bazată pe utilizarea terapiilor comportamentale, completate de utilizarea de medicamente în cazul în care o persoană în vârstă nu răspunde sau când are o depresie mai severă", mai spune ea într-un material dat publicității de Universitatea Cambridge.
„Colegiul saluta această lucrare și încurajează cercetări suplimentare în domeniul important al sănătății mintale la persoanele în vârstă".
Studiul poate fi găsit AICI.
-
Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială25.10.2025, 18:23
-
-
De ce mă doare capul în fiecare dimineață?25.10.2025, 12:41
-
-
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
