Descoperire, de ce nu te poți hotărî ce să comanzi din meniu

02 oct 2018 / 16:11

Dacă v-ați trezit vreodată privind lung la meniu într-un restaurant sau în fața unui stand plin dintr-un supermarket, complet incapabil să decideți ce să comandați/cumpărați, ați experimentat ceea ce psihologii numesc „supraîncărcarea alegerilor”. Creierul, confruntat cu un număr copleșitor de opțiuni similare, se luptă să ia o decizie. Câte opțiuni ar trebui să avem ca să putem alege?

O cercetare realizată în California cu aproape 20 de ani în urmă ilustrează perfect efectul de care vorbim. În acesta, cercetătorii au creat o ofertă cu eșantioane de gem pentru clienții dintr-un magazin alimentar. Uneori au fost furnizate gratuit 24 de eșantioane de gem, alteori, doar șase. S-a dovedit că, deși erau mai multe șanse ca clienții magazinului să se oprească și să încerce sortimentele de gem când masa era plină, a fost, de asemenea, mult mai puțin probabil ca ei să și cumpere vreun borcan. Când pe masă erau doar șase sortimente de gem mai puțin cumpărători se opreau, dar când o făceau șansele să cumpere un borcan de gem erau de 10 ori mai mari.

Prea multe opțiuni încarcă creierul

Alegerea aperitivului sau a fructelor ar putea părea o problemă trivială, însă să ai prea multe opțiuni poate avea uneori consecințe grave, spune Colin Camerer, profesor de economie comportamentală de la Robert Kirby Caltech, și președintele al T&C Chen Center for Social and Decision Neuroscience Leadership Chair.

Acum, un nou studiu realizat de către Camerer, la Caltech (Institutul Tehnologic din California), dezvăluie noi perspective asupra supraîncărcării cu alegeri a creierului, incluzând părțile din creier responsabile pentru aceasta și câte opțiuni creierul preferă de fapt să aibă atunci când face o alegere.

În cadrul studiului, voluntarilor li s-au prezentat imagini cu peisaje pitorești, care, ulterior, aveau să fie printate pe niște căni de cafea dăruite voluntarilor. Fiecare participant a primit o varietate de seturi de imagini, conținând 6, 12 sau 24 de imagini. Ei au fost rugați să ia decizii, în timp ce un dispozitiv de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) le înregistra activitatea creierului.

Ce părți ale creierului sunt activate când alegi

Scanările fMRI au evidențiat activitatea creierului în două regiuni, în timp ce participanții își făceau alegerile: cortexul cingular anterior (ACC), unde se cântăresc costurile și beneficiile potențiale ale deciziilor - spune Camerer -, și striatum, o parte a creierului responsabilă de determinarea valorii.

Camerer și colegii săi au observat, de asemenea, că activitatea în aceste două regiuni a fost cea mai ridicată la subiecții care au avut 12 opțiuni, și cea mai mică la cei care aveau de ales între 6 și 24 de imagini. Conform sciencedaily.com, Camerer spune că acest model de activitate este probabil rezultatul striatumului și interacțiunii dintre ACC și analizarea potențialului sporit de recompensă (obținerea unei imagini pe care o doresc cu adevărat pentru cană) împotriva creșterii volumului de muncă pe care creierul va trebui să îl facă pentru a evalua posibilele rezultate.

Odată cu creșterea numărului de opțiuni, potențiala recompensă crește, dar apoi începe să scadă din cauza scăderii randamentelor.

Prea multe opțiuni, nu funcționează

Ideea este că cea mai bună alegere din 12 variante este probabil să fie destul de bună, în timp ce saltul la cea mai bună din 24 nu este o îmbunătățire mare", spune Camerer.

Acest tipar nu a fost văzut atunci când subiecții doar navigau în imagini, deoarece nu exista nici un potențial de recompensă – cana de cafea primită în dar - și, prin urmare, mai puține eforturi au fost necesare în evaluarea opțiunilor.

Între 8 și 15 opțiuni, perfect

Camerer subliniază că 12 nu este un cifra magică pentru luarea deciziilor umane, ci mai degrabă un artefact al designului experimental. El estimează că numărul ideal de opțiuni pentru o persoană este probabil între 8 și 15, în funcție de recompensa percepută, dificultatea de a evalua opțiunile și caracteristicile individuale ale persoanei.

Aceasta ar putea fi explicația pentru timpul pierdut în magazine, în fața standurilor cu zeci de produse de același fel, sau la restaurant, unde din meniurile groase cât o carte e greu să te hotărăști ce vrei. E adevăratm însă, că ne și place să avem cât mai multe opțiuni.

„În esență, ochii noștri sunt mai mari decât stomacurile" spune cercetătorul, într-un material furnizat d e Caltech. „Când ne gândim la cât de multe alegeri vrem să avem, este posibil să nu reprezentăm în mod mental frustrările de a lua decizia".

Studiul, integral, publicat în revista Nature Human Behaviour, poate fi consultat AICI.

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.28