Setea este o senzație extrem de importantă pentru starea de sănătate. Chiar dacă nu simți nevoia să bei apă, organismul poate avea nevoie de lichide. În lipsa lor, deshidratarea poate face ravagii în...
Când corpul tău se deshidratează, celulele transmit un semnal creierului, prin care îi spune că îți este sete. Dar deshidratarea îți afectează creierul în moduri mai surprinzătoare.
Deși mecanismul nu este pe deplin înțeles, deshidratarea este legată de o scădere a bunei dispoziții și a performanței cognitive. O revizuire (link direct) din iunie 2013, publicată în Jurnalul Colegiului American de Nutriție, a dezvăluit că un nivel de deshidratare de doar 2% a afecta performanțat în sarcinile care au necesitat atenție, psihomotorii și abilități de memorie imediată.
Un studiu (link direct) din februarie 2012, publicat în Journal of Nutrition, a constatat că până și deshidratarea ușoară era suficientă pentru a provoca tulburări de dispoziție.
Deshidratarea poate provoca, de asemenea, probleme în creier atunci când nivelurile de electroliți scad prea mult. Electroliții sunt minerale precum potasiul și sodiul care ajută semnalele electrice să treacă între celule. Dacă aveți un nivel prea scăzut de electroliți, puteți prezenta o defecțiune sau o perturbare a acestor semnale, ceea ce poate provoca răsucire musculară involuntară și chiar convulsii, potrivit Clinicii Mayo.
Când ești deshidratat, celulele trimit un semnal către hipotalamus, care eliberează un hormon numit vasopresină, cunoscut sub numele de hormonul antidiuretic (ADH). Acest hormon spune rinichilor să elimine mai puțină apă din sânge, ceea ce duce la mai puțină urină și mai închisă la culoare, mai concentrată.
Rinichii sunt filtrul principal pentru sânge și, fără suficient lichid, nu pot expulza produsele naturale și toxinele din fluxul sanguin.
Dacă sunteți deshidratat în mod constant pe perioade lungi de timp, rinichii trebuie să muncească mai mult. Acest lucru poate provoca ceva numit leziuni renale acute, o formă de deteriorare care aduce un risc mai mare pentru boala renală, potrivit Fundației Naționale a Rinichilor.
Mai mult, lipsa aportului de lichide poate contribui la formarea pietrelor la rinichi.
Intestinul are nevoie de hidratare adecvata pentru a functiona corect. Apa este necesară pentru circulația toxinelor prin sistemul digestiv și sănătatea intestinelor. Fără un aport regulat de lichide, mișcările intestinale pot fi greu și greu de trecut.Deshidratarea poate deteriora mucoasa intestinului și microbiomul, care sunt importante pentru digestie.
Pielea sănătoasă acționează ca o barieră naturală împotriva germenilor din exterior, dar un aport insuficient de lichide poate provoca deshidratarea pielii și a buzelor, formând crăpături, care pot permite agenților patogeni să între în organism, potrivit unui studiu (link direct) din august 2015, publicat în Clinical Cosmetic and Investigational Dermatology.
Corpul tău are nevoie de lichid pentru a produce sânge, deci atunci când nivelul de lichid scade, la fel și volumul de sânge.
Fluxul sanguin are nevoie de lichid adecvat în corp pentru a menține o tensiune arterială adecvată. Deshidratarea poate duce la hipotensiune arterială sau la tensiune arterială scăzută, ceea ce poate duce la leșin.
La un nivel extrem, acest lucru poate duce la o afecțiune de urgență numită șoc hipovolemic, în care volumul scăzut de sânge duce la o scădere mare a tensiunii arteriale și a cantității de oxigen din sânge, potrivit Bibliotecii Naționale de Medicinădin SUA. Inima nu este în măsură să pompeze suficient sânge, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă.
6 motive să mănânci un măr verde pe zi. Beneficiile te vor surprinde.
Aceaste alimente reduc inflamația în două săptămâni, spun medicii.
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
Aceste 4 alimente trebuie evitate dacă ai hipertensiune arterială.
Mâncatul la momentul potrivit este mai important decât somnul pentru sănătatea inimii. Dar ce înseamnă, de fapt, momentul potrivit.
