Diferențele critice între atacul de cord și stopul cardiac. Cum să acționezi în primele minute

Vezi și: Testul de sânge care poate descifra mecanismele îmbătrânirii biologice. Cum analiza proteică poate redefini medicina preventivă

Atacul de cord și stopul cardiac sunt ambele afecțiuni care pun viața în pericol, dar diferă în ceea ce privește cauzele și rezultatele. Atacurile de cord sunt cauzate de blocarea unei artere, în timp ce stopul cardiac este o problemă electrică care rezultă din preluarea ritmului cardiac de către impulsuri neregulate.

În timp ce majoritatea oamenilor supraviețuiesc unui atac de cord, stopul cardiac este rar. Este esențial să acționați rapid și să sunați la 112 în ambele cazuri.

Atacurile de cord, cunoscute și sub numele de infarct miocardic, sunt afecțiuni mortale cauzate de blocarea de către plăci a arterelor care alimentează inima cu sânge. Fără oxigen și nutrienți, țesutul muscular al inimii poate muri.

Scopul este de a restabili fluxul sanguin către inimă cât mai repede posibil pentru a preveni leziunile permanente și decesul.

La nivel global, se estimează că aproximativ 17,9 milioane de persoane mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În ceea ce privește numărul persoanelor care suferă un atac de cord în fiecare an, estimările variază, dar se consideră că sunt milioane de cazuri.

Factorii care cresc riscul includ vârsta, sexul, istoricul familial de boli de inimă, stilul de viață ales și anumite afecțiuni. În schimb, stopul cardiac apare atunci când inima bate într-un mod confuz, dezorganizat, oprind circulația sângelui și provocând moartea creierului.

Mai puțin de 10% dintre persoanele care suferă un stop cardiac brusc supraviețuiesc.

Citește și: Alimentația potrivită pentru persoanele cu artrită reumatoidă. Rolul nutriției în ameliorarea inflamației

Foto: Freepik @Zeeshan12

Simptomele atacului de cord

Simptomele atacului de cord sunt mai frecvente decât altele, unele persoane prezentând simptome „atipice”, cum ar fi dureri abdominale sau de spate, sau chiar simptome minime sau inexistente.

Aceste simptome pot include durere toracică, dificultăți de respirație, dificultăți de respirație, oboseală, insomnie, greață sau indigestie, palpitații cardiace, anxietate, transpirație și amețeli sau vertij.

Pacienții din aceste grupuri au mai puține șanse să prezinte dureri toracice și mai multe șanse să aibă oboseală, insomnie, dificultăți de respirație, greață, vărsături și dureri în spate și umeri. Este important să recunoașteți aceste semnale de alarmă atunci când evaluați riscul de atac de cord.

Simptomele stopului cardiac

Simptomele stopului cardiac includ leșin, durere toracică, dificultăți de respirație, greață și vărsături, palpitații ale inimii și amețeli sau amețeli. Aceste simptome apar de obicei fără avertisment și pot să nu fie imediat evidente.

Ce faci în funcție de caz

Dacă dumneavoastră sau o persoană pe care o cunoașteți prezentați simptomele unui atac de cord sau ale unui stop cardiac, sunați imediat la 112 și nu încercați să conduceți persoana respectivă la camera de urgență.

Primii respondenți sunt instruiți să evalueze situația și să ofere tratament pe drumul spre spital. Dacă suspectați un atac de cord și vi s-au prescris medicamente pentru durerea toracică, luați-le.

În primele minute ale unui atac de cord, este esențial să recunoști simptomele precum durerea toracică intensă, dificultățile de respirație și transpirația excesivă. Sunați imediat la 112 și rămâneți calm.

Dacă persoana afectată este conștientă și are la îndemână medicamente pentru durerea toracică (cum ar fi nitroglicerina), aceasta trebuie administrată conform recomandărilor medicului. În lipsa acestora, mestecați o aspirină de 325 mg pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge, care ar putea agrava situația..

Acționați rapid, deoarece leziunile cerebrale provocate de stopul cardiac încep la cinci minute de la pierderea cunoștinței, iar dacă resuscitarea nu este inițiată în opt minute, aceasta poate fi fatală.

În cazul unui stop cardiac, acțiunea imediată este și mai critică. Dacă persoana afectată și-a pierdut cunoștința și nu respiră, sunați imediat la 112 și începeți resuscitarea cardio-pulmonară. Aplicați compresii puternice și rapide pe centrul pieptului, la o frecvență de 100-120 de compresii pe minut.

Dacă este disponibil, utilizați un defibrilator extern automat (DEA) pentru a restabili ritmul cardiac. Fiecare minut de întârziere scade drastic șansele de supraviețuire, așa că intervenția promptă este esențială

Stopul cardiac subit poate apărea după un atac de cord sau în timpul recuperării, riscul fiind crescut de atacul de cord. Alte afecțiuni cardiace, cum ar fi mușchiul cardiac îngroșat, insuficiența cardiacă, aritmiile, în special fibrilația ventriculară, și sindromul Q-T lung, pot, de asemenea, să perturbe ritmul cardiac și să ducă la stop cardiac subit. Deși multe atacuri de cord nu duc imediat la stop cardiac brusc, acestea sunt cauze frecvente.