Fiecare dintre noi a experimentat, probabil, măcar o dată în viață, o noapte de nesomn, în care s-a învârtit pe toate părțile fără să poată adormi. „Este firesc să vă simțiți...
Deși multe persoane întâmpină dificultăți de adormire seara sau de menținere a stării de somn până în zorii zilei, puține sunt cele care apelează la ajutorul medicului psihiatru pentru un tratament adecvat.
„Insomniile sunt motive foarte importante pentru prezentarea pacienților la doctor, estimându-se că reprezintă a treia cauză (30% - 50% din populație) care îi trimite pe oameni la medic, în special la medicul de familie, după cefalee și stările gripale", a declarat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola" din Iași. Conform studiului realizat de University of Pennsylvania School of Medicine în 2018, „circa 25% dintre americani suferă de insomnie acută în fiecare an, iar dintre aceștia 75% ajung să sufere de insomnie cronică".
Somnul – arată medicul specialist - este un proces vital pentru organism, reprezentând o activitate de refacere. În timpul somnului, întregul corp se odihnește, creierul însă nu „doarme" niciodată.
„În timpul somnului, organismul își încetinește funcțiile fiziologice pentru a-și recupera energia pierdută în timpul zilei, temperatura se reduce, metabolismul încetinește, tensiunea arterială se stabilizează și țesuturile se regenerează. Orele bune de somn permit, de asemenea, să dăm o viață nouă memoriei și să fim mai atenți", consideră dr. Nester. De asemenea, teaca de mielină, care ajută la „protejarea" celulelor creierului, se formează tot în timpul somnului.
Un alt motiv pentru care orele dormite sunt esențiale pentru viața individului ține de faptul că în această perioadă creierul se curăță de toxinele acumulate în timpul zilei, conform cercetătorilor de la Universitățile Rochester și New York („Sleep initiated fluid flux drives metabolite clearance from the adult brain", Science, 18 octombrie 2013).
„Procesul de curățare al creierului este cu atât mai important cu cât acumularea de toxine la nivel cerebral poate crește riscul dezvoltării maladiei Alzheimer", afirmă medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola" Iași.
Micșorarea timpului dedicat somnului daunează grav creierului. „Funcțiile psihice ale persoanei sunt perturbate. Privarea de somn scade capacitatea de concentrare a atenției, scade timpul de reacție la stimuli, slăbește memoria, apar modificări emoționale cu stări de nervozitate, iritabilitate, cu un slab control al impulsurilor, iar capacitatea de gândire logică și analiză se deteriorează. Se produce o diminuare a randamentului personal, iar viața își pierde din culori pe măsură ce orele de somn scad", arată dr. Andreea Nester.
Adulții au nevoie de 7-9 ore de somn pe noapte, în timp ce copiii pot dormi până la 10-12 ore. Vârstnicii au un somn deficitar și de o calitate mai redusă, deși nevoia de somn este aceiași ca la adulții tineri („National Sleep Foundation's sleep time duration recommendations: methodology and results summary", publicat în Sleep Health: The Official Journal of the National Sleep Foundation, în 2015).
Insomnia este o afecțiune de sine stătătoare, dar, uneori, apare și ca simptom al altor probleme de sănătate, de natură fizică sau de natură mintală.
„O serie de patologii organice pot produce insomnia prin mecanism indirect. Vorbim, așadar, despre afecțiuni care prin simptomele produse împiedică odihna: bolile neurologice (accidentul vascular cerebral), respiratorii (astm, apnee obstructivă de somn), bolile coronariene, renale și digestive (ulcer gastric, boala de reflux gastro–esofagian), boli psihiatrice (demența, tulburarea bipolară, depresia)", apreciază medicul specialist psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola" Iași.
Stresul este principalul factor care produce insomnii. Acesta poate fi cauzat de probleme de ordin financiar și social, concentrarea mult prea mare asupra problemelor și metodelor de rezolvare determinând astfel o insomnie temporară. O serie de fenomene traumatizante din punct de vedere psihologic, cum ar fi divorțul, decesul unei persoane dragi, pierderea serviciului, emigrarea într-o țară străină, o boală gravă și chiar sarcina pot produce insomnii.
„Societatea ne solicită performanță, iar pentru aceasta ne sacrificăm timpul de somn. Stilul de viață modern, călătoriile intercontinentale și modificările de fus orar, petrecerile pe timp de noapte, vizitele la cazinouri sau cluburi, statul prelungit în fața televizorului, a calculatorului, efortul prelungit și lucrul în ture duc la deprivarea somnului sănătos din timpul nopții", explică dr. Andreea Nester.
Ca în orice altă afecțiune, intervenția terapeutică precoce este esențială. Metodele de tratare a dificultăților de somn includ reguli de igienă a somnului, psihoterapie, tehnici de relaxare, toate acestea venind în completarea unui tratament farmacologic adecvat fiecărui individ în parte, ales împreună cu medicul psihiatru pe baza consultului de specialitate.
„Pentru a vă asigura un somn de calitate, activitățile relaxante dinainte de perioada de odihnă și orarul strict de culcare sunt două aspecte importante. Patul în care dormiți trebuie să fie rezervat pentru somn și nu pentru alte activități, camera de dormit trebuie să fie lipsită de calculator, telefon sau televizor, să aibă o temperatură ambiantă confortabilă (22 grade Celsius), fără zgomote sau surse de lumină deranjante. Se vor evita efortul fizic, consumul de cafea după ora 14:00 și băuturile alcoolice înainte de somn. La fel de important este să alegeți mese ușoare seara și să nu vă culcați flămânzi", consideră dr. Nester.
Există o gama largă de medicamente eficiente și sigure, cu prescripție medicală, care au rezultate bune, folosite în doze adecvate, de-a lungul unei perioade corespunzătoare. Soluția cea mai bună este să apelați la ajutorul unui medic specialist și să discutați cu un psihiatru, insomnia fiind o patologie 100% vindecabilă.
Statistic vorbind, în 2018, la Institutul de Psihiatrie „Socola" Iași au fost internați 2.025 de pacienți cu tulburări de somn (diagnostic principal și secundar).
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
