Dr Doru Negru, despre diabet: Ne intoxicăm cu mâncare. Foamea e normală, sațietatea nu!

Dana Lascu |
Data publicării:
EXCLUSIV
Cetoacidoză diabetică
Cetoacidoză diabetică

Dr Doru Negru face praf miturile legate de diabet. Ne intoxicăm cu mâncare, corpul epuizează insulina ca să hrănească și să depună grăsimile, iar noi ajungem să facem diabet!

Dr Doru Negru, medic primar boli interne, diabet, nutriție și boli metabolice de la Spitalul Clinic Sanador, spune că nu zahărul e principalul vinovat pentru diabet sau pentru lipsa de insulină, ci obiceiurile proaste de a ne îmbuiba peste măsură.

„Diabetul este o boală a secolului XX că acolo a început expunerea lui. Acuma, boala e veche, diabet, urină dulce, boala e din Grecia Antică. Boala se cheamă altfel, de fapt. Se cheamă intoxicație cronică voluntară cu mâncare la un sedentar. Aceasta este boala noastră, a noastră a tuturor, cu diferite forme de manifestare, diabetul fiind una între ele. Nu are legătură directă doar cu zahărul! Diabetul există de când a existat omenirea, diabet fac și animalele și câte știu eu nu prea mănâncă zahăr cățelușii și pisicuțele noastre, și totuși fac diabet (de tip 2, n.r.)".

Dar care sunt de fapt factorii de risc?

„Hai să o luăm așa. Întâi și întâi, lucrăm cu materialul clientului. Deci, povestea e clară, ține de moștenirea genetică, determinare genetică. Dacă materialul e bun și tragi de el, ține, dacă materialul e prost dar nu tragi de el, ține. Dar dacă materialul nu e bun și mai și tragi de el evident că pârâie. Pe acest material, că noi lucrăm cu materialul clientului, noi reușim, și dacă e bun, stricăm. Plini de entuziasm. Avem o plăcere nebună de a scuipa contra vântului, știm cu toții că este contraindicat. E posibil, nu este ilegal, dar e contraindicat și totuși o facem cu mare entiziasm", a explicat dr Doru Negru.

Îmbuibați de mici

De unde această foame comleșitoare și de ce am ajuns să mâncăm în exces?

„Pentru că am fost prost învățați. Mai țineți mintea povestea aia cu „papă tot ca să te faci mare?". „Copil cuminte papă tot?" „Ce să îți facă mama, bunica bun de mâncare ca să te cumpere"? „Pune dracu mâna și mănâncă" sau „Ori mănânci mâncare, ori mănânci bătaie. Tot mănânci la masa asta!" Da? Mai departe, nevasta: „ce îți făcea mama ta bun de mâncare ca să îți dau și ție, ca să îți dau și eu, știind de la mă-sa „dă-i bestiei să mănânce ca să vină acasă". Uite, toate astea sunt niște tămpenii monstruoase! Ne-a spus nouă cineva vreodată, de când ne știm, „nu mai mânca, măi, că mâncarea e ortavă curată!" Cum să fie mâncarea otravă, că doar e bună, nu?! Da, dar și drogurile sunt bune, dar și băutură e bună, dar și țigara e bună! De pe alea le blamăm și mâncarea nu? Vedeți, e ușor de spus, e îngrozitor de greu de făcut. Dar când mâncăm mai mult decât ne trebuie, ca să nu crăpăm de foame, mâncăm prea mult! Organismul nostru e adaptat de milioane de ani la foame, în lumea animală din care noi facem parte foamea e normală! Anormală în lumea animală este sațietatea! Păi, noi de când ne-am născut trăim în anormalitate! Habar n-avem ce e ală normalul, foamea! Foamea înseamnă să mănânci din tomberon. În schimb am transformat sațietatea, excepția, în ceva cotidian! ", punctează specialistul Sanador.

Ar trebui să alergăm 40 de kilometri pe zi

Culmea e că nu acesta este păcatul nostru cel mare, arată medicul.

„Păcatul nostru cel mare nu e că mâncăm mult, deși mâncăm mult, dar poate la asta i-am face față. Păcatul nostru cel mare e că nu alergăm destul! Gândiți-vă că atunci când bunul Dumnezeu sau mama natură ne-au făcut oameni, ne-au făcut vânători-culegători. Efortul fizic normal pentru animalul numit om, așa cum a hotărât Dumnezeu când ne-a făcut, este echivalent cu alergatul a 40 de kilometri pe zi! Numai sportivii de performanță fac efort normal! Și o să-mi spun lumea păi eu nu pot să alerg 40 de kilometri!" Și eu sunt de acord! Și atunci de ce dracu mâncăm? Cine ne obligă? Ușor de spus, greu de făcut! (...) Pentru că de mici ni s-a băgat în cap că mâncare bună și băutură e rea. Sunt la fel de toxice. Ce spune bețivul? „E bună, măi, băutura!" Și, cinstit, toți știm că băutura e bună! Ba, uite, eu sunt de meserie și spun domnule dar un pahar de vin e sănătate curată! Al doilea pahar de vin devine toxic. Cine te pune să îl bei pe al doilea? Dar poți să bei numai unul? Cam aici e dilema noastră!", arată dr Doru Negru.

Sunt testele genetice o suție pentru a descoperi riscul de diabet? Sunt bune dietele? Și de fapt cum se ține postul? Răspunsurile la aceste întrebări și multe altele, în video:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel