Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Medicul Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie la Universitatea de Medicină Carol Davila, fondatorul Centrului de Excelență în neurochirurgie, dezvăluie formula fericirii: alimentația, somn odihnitor,...
Reputatul profesor Vlad Ciurea a precizat, într-un interviu pentru Adevărul, cum putem să scădem riscul de a dezvolta anumite afecţiuni neurologice, precum Alzheimer şi Parkinson, care se dezvoltă, printre altele, pe fondul suprasolicitării cerebrale, dar şi al privării de somn.
Medicul spune că există două categorii de pacienți care îi trec pragul cabinetului.
"Vin valuri-valuri. Putem stabili două linii diferite. Prima este cea de patologie neurologică şi neurochirurgicală, care constă, din nefericire, în leziuni intracraniene, tumorale, vasculare, de diferite tipuri. Apoi sunt discopatiile cervicale, toracale şi lombare, şi mai sunt nervii care merg spre mână de pildă, adică afectarea nervilor periferici. Toate acestea ţin de neurochirurgie. Şi mai sunt şi altele, precum epilepsii sau nevralgia de trigemen, pe toate le constatăm şi trebuie să le găsim o soluţie neurochirurgicală.
Al doilea grup mare e al pacienţilor care au o serie întreagă de afecţiuni la limită şi care s-au decompensat în timpul pandemiei de COVID-19, mai ales acest burnout care a apărut şi care este pandemia secolului XXI – o „epuizare nervoasă“ care s-a accentuat în această perioadă. Burnout-ul arată că acest creier al nostru, atât de superb, este suprasolicitat. Avem foarte multe informaţii în cutia craniană, creierul le adună ca un supercalculator şi vrea să răspundă la toate. Uitaţi-vă câte lucruri trebuie să facem noi pe minut. Cu cât faci mai multe lucruri, cu atât mai mult informaţiile cresc în cascadă. Sunt prea multe informaţii, prea multă activitate pe săraca celulă nervoasă, care nu se mai poate odihni. Iar când spunem: „Gata, mă odihnesc“, urmează breaking news, urmează filme care sunt fascinante şi care îţi captează mintea, urmează nopţi în care eşti privat de somn, din cauza multiplelor griji sau necazuri pe care le avem. Iar dimineaţa te scoli şi eşti în continuare obosit. Acesta este burnout.", a precizat dr. Vlad Ciurea.
"Nu trebuie să ne îndopăm de dimineaţă cu multe lucruri, trebuie să mâncăm foarte puţin şi cu multă atenţie. Există aceste sucuri naturale sau cafeaua, care stimulează, sunt toate formele de seminţe, nuci, fructele – toate ne fac bine dimineaţa şi ne pun în mişcare. De ce? În interiorul lor se află nişte substanţe care, ca petalele unei flori, conţin neurotransmiţători. Iar când primeşte aceşti neurotransmiţători, creierul este foarte fericit. Aşa se produce un hormon – hormonul fericirii, serotonina. Deci eu dimineaţa trebuie să fac tot posibilul să ingerez substanţe care să-mi producă hormonul fericirii. Apropo de fericire, mai e o problemă de care trebuie să ţinem cont dimineaţa: nu încărcaţi creierul cu breaking news, mai bine ascultaţi o melodie care vă place, face foarte bine. Un alt lucru foarte important: încercaţi, dimineaţa, să faceţi lucrurile încet, nu pe fugă, nu cu o cafea băută pe jumătate. Lucrurile trebuie făcute, după cum zic germanii: „Mai încet, dar sigur“ – proverbul german: „Langsam aber sicher“. Să ştiţi că eu, când am fost în Germania, nu i-am văzut aşa grăbiţi şi agitaţi cum suntem noi, românii.", a declarat reputatul medic Ciurea.
"Creierul, acest suprem organ, este prea hăituit, prea folosit, şi atunci apare suprasolicitarea. Şi un alergător, aleargă cât aleargă, dar, la un moment dat, spune: „Nu mai pot“. În primul rând, privarea de somn afectează celula nervoasă. În timpul somnului se acumulează nişte substanţe (aminolizii) pe care nişte mici celule denumite microglii le neutralizează complet. Microglia este foarte importantă pentru că ea curăţă – ca pe un copăcel – celula nervoasă de uscături, iar aceasta poate funcţiona normal. Dacă nu le-ar îndepărta, aceşti amiloizi s-ar depune, iar celula n-ar mai putea funcţiona. Aşa se ajunge la Alzheimer. Iar noi, în România, avem o creştere a cazurilor de Alzheimer şi de Parkinson – care au venit odată cu creşterea gradului de civilizaţie. Dacă aţi căuta să vedeţi câţi actori de la Hollywood şi câţi preşedinţi de ţară au făcut această boală, v-aţi speria. De ce? De suprasolicitare, de suprafolosire cerebrală şi de privare de somn sau din cauza obiceiurilor de a folosi tot soiul de substanţe stimulatoare sau activatoare ale sistemului nervos.", a conchis dr. Vlad Ciurea.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.