Frica de înălțime sau acrofobia. De ce apare și cum se tratează
Frica de înălțime sau acrofobia poate afecta până la 6% dintre oameni. Femeile sunt mai predispuse la această fobie.
Frica de înălțime sau acrofobia este o afecțiune mentală în care o persoană se confruntă cu o frică intensă de înălțimi. Pentru unele persoane, care au locuit la etajul trei, de exemplu, și o simplă urcare la etajul următor poate să îi creeze o senzație de nesiguranță.
Acrofobia este o tulburare de anxietate, persoana experimentând o frică intensă și anxietate atunci când se gândește la înălțimi mari sau este poziționată la o înălțime semnificativă. Cei care suferă de acest tip de fobie evită de cele mai multe pri situații sau locurile care implică înălțimi, cum ar fi un zbor cu parapanta ori un salt cu parașuta.
Dacă senzația de teamă este una firească pentru cea mai mare parte a oamenilor, unii fiind mai precauți decât de obicei când vine vorba de înălțimi, pentru cei care suferă de ”rău de înălțime” experiența este una de frică intensă și nerezonabilă, lucru care se poate reflecta în activitățile de zi cu zi: frică atunci când este vorba de statul lângă un balcon sau parcarea unei mașini într-o parcare cu mai multe etaje.
Cine este afectat de acrofobie și care sunt tipurile de înălțimi
Ca și alte fobii, cea de înălțime poate afecta pe oricine, la orice vârstă. Acestea sunt susceptibile de a se dezvolta la copii și devin evidente la adolescenți și adulți tineri, femeile aflându-se printre cele mai predispuse.
Tipurile de înălțimi sau de situații de care se pot teme persoanele cu acrofobie includ:
- urcarea unui tronson de scări
- a fi pe o scară
- utilizarea unei parcări cu mai multe niveluri
- fiind pe sau trecând peste un pod
- a fi pe un rollercoaster
- stând lângă un balcon sau în vârful unei clădiri
- privind pe fereastra unei clădiri înalte.
Care sunt simptomele acrofobiei
Principalul simptom al acrofobiei este senzația de anxietate intensă și frica de înălțime. Unele persoane se tem de un pod înalt, în timp ce altele de o banală scară. Simptomele acrofobie se împart în simptome psihologice și simptome fizice.
Simptomele psihologice sunt următoarele:
- senzația de teamă și anxietate intensă atunci când vă gândiți, priviți sau vă aflați în locuri înalte
- teama că se va întâmpla ceva neplăcut într-un loc înalt, cum ar fie căderea sau rămânerea în capcană într-un loc înalt
- simțirea unei dorințe puternice de a evada dacă vă aflați într-un loc la înălțime.
Simptomele și semnele fizice sunt:
- experimentarea unei bătăi rapide a inimii atunci când vă gândiți sau vă uitați la înălțimi
- senzația de amețeală și amețeala atunci când vă gândiți sau priviți la înălțimi
- senzația de greață
- tremurături
- dificultăți de respirație.
Care sunt cauzele acrofobiei
Cercetătorii nu sunt siguri de cauzele acrofobiei, dar cred că aceasta poate proveni de la preocuparea umană și naturală de a a nu cădea de la înălțime și de a ne răni. Gândul și îngrijorarea cu privire la posibila durere în cazul căderii ar putea contribui la dezvoltarea acestei fobii.
De asemenea, mai cred cercetătorii, o experiență negativă sau traumatizantă care a implicat o astfel de înălțime poate contribui la dezvoltarea acrofobiei.
Ce este neofobia la copii și când se manifestă. Dr. Tranulis: Trebuie schimbat încetul cu încetul
Cum se pune diagnosticul acestei fobii
Existența mai multor tipuri de fobii cu manifestări apropiate fac ca uneori ce de înălțime să fie greu de diagnosticat corect. Astfel, persoanele care au acrofobie se tem, în general, de mai multe tipuri de înălțime sau de locuri înalte. Există și alte fobii care se caracterizează prin teama de o situație care se întâmplă să implice o înălțime semnificativă, dar înălțimea nu este aspectul principal al fricii.
De exemplu, dacă aveți o frică intensă de zborul cu avionul (care se întâmplă la o înălțime semnificativă) în mod specific, este posibil să aveți aerofobie, frica de zbor, și nu acrofobie.
Dacă vă confruntați cu o frică intensă care vă limitează viața și experiențele, este important să vă consultați medicul pentru a putea obține un diagnostic și un tratament adecvat.
De altfel, acrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Aproximativ 3% până la 6% dintre oameni au acrofobie.
Frica de înălțime sau acrofobia se diagnostichează printr-o serie de întrebări privind istoricul persoanei, experiențele și simptomele pe care aceasta le prezintă.
În general, acrofobia are cel puțin patru criterii de diagnosticare, printre care:
- frica intensă și nerezonabilă
- anxietatea anticipativă
- evitarea lucrurilor de care se teme persoana
- interferența fobiei cu activitățile de zi cu zi.
Cum se tratează acrofobia
Frica de înălțime sau acrofobia poate fi tratată prin psihoterapie, cum ar fi terapia de expunere, terapia de expunere la realitatea virtuală și/sau terapia cognitiv-comportamentală.
Uneori pacienții au nevoie și de medicamente care să le amelioreze temporar simptomele de frică și anxietate pentru a face față fricii în timp ce participă la terapie, notează Cleveland Clinic.
-
Ce pot dezvălui ochii tăi despre sănătatea inimii02.10.2026, 23:45
-
Violența domestică poate lăsa urme ascunse pe creier02.10.2026, 22:50
-
-
-
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
