Frica de înălțime sau acrofobia. De ce apare și cum se tratează
Frica de înălțime sau acrofobia poate afecta până la 6% dintre oameni. Femeile sunt mai predispuse la această fobie.
Frica de înălțime sau acrofobia este o afecțiune mentală în care o persoană se confruntă cu o frică intensă de înălțimi. Pentru unele persoane, care au locuit la etajul trei, de exemplu, și o simplă urcare la etajul următor poate să îi creeze o senzație de nesiguranță.
Acrofobia este o tulburare de anxietate, persoana experimentând o frică intensă și anxietate atunci când se gândește la înălțimi mari sau este poziționată la o înălțime semnificativă. Cei care suferă de acest tip de fobie evită de cele mai multe pri situații sau locurile care implică înălțimi, cum ar fi un zbor cu parapanta ori un salt cu parașuta.
Dacă senzația de teamă este una firească pentru cea mai mare parte a oamenilor, unii fiind mai precauți decât de obicei când vine vorba de înălțimi, pentru cei care suferă de ”rău de înălțime” experiența este una de frică intensă și nerezonabilă, lucru care se poate reflecta în activitățile de zi cu zi: frică atunci când este vorba de statul lângă un balcon sau parcarea unei mașini într-o parcare cu mai multe etaje.
Cine este afectat de acrofobie și care sunt tipurile de înălțimi
Ca și alte fobii, cea de înălțime poate afecta pe oricine, la orice vârstă. Acestea sunt susceptibile de a se dezvolta la copii și devin evidente la adolescenți și adulți tineri, femeile aflându-se printre cele mai predispuse.
Tipurile de înălțimi sau de situații de care se pot teme persoanele cu acrofobie includ:
- urcarea unui tronson de scări
- a fi pe o scară
- utilizarea unei parcări cu mai multe niveluri
- fiind pe sau trecând peste un pod
- a fi pe un rollercoaster
- stând lângă un balcon sau în vârful unei clădiri
- privind pe fereastra unei clădiri înalte.
Care sunt simptomele acrofobiei
Principalul simptom al acrofobiei este senzația de anxietate intensă și frica de înălțime. Unele persoane se tem de un pod înalt, în timp ce altele de o banală scară. Simptomele acrofobie se împart în simptome psihologice și simptome fizice.
Simptomele psihologice sunt următoarele:
- senzația de teamă și anxietate intensă atunci când vă gândiți, priviți sau vă aflați în locuri înalte
- teama că se va întâmpla ceva neplăcut într-un loc înalt, cum ar fie căderea sau rămânerea în capcană într-un loc înalt
- simțirea unei dorințe puternice de a evada dacă vă aflați într-un loc la înălțime.
Simptomele și semnele fizice sunt:
- experimentarea unei bătăi rapide a inimii atunci când vă gândiți sau vă uitați la înălțimi
- senzația de amețeală și amețeala atunci când vă gândiți sau priviți la înălțimi
- senzația de greață
- tremurături
- dificultăți de respirație.
Care sunt cauzele acrofobiei
Cercetătorii nu sunt siguri de cauzele acrofobiei, dar cred că aceasta poate proveni de la preocuparea umană și naturală de a a nu cădea de la înălțime și de a ne răni. Gândul și îngrijorarea cu privire la posibila durere în cazul căderii ar putea contribui la dezvoltarea acestei fobii.
De asemenea, mai cred cercetătorii, o experiență negativă sau traumatizantă care a implicat o astfel de înălțime poate contribui la dezvoltarea acrofobiei.
Ce este neofobia la copii și când se manifestă. Dr. Tranulis: Trebuie schimbat încetul cu încetul
Cum se pune diagnosticul acestei fobii
Existența mai multor tipuri de fobii cu manifestări apropiate fac ca uneori ce de înălțime să fie greu de diagnosticat corect. Astfel, persoanele care au acrofobie se tem, în general, de mai multe tipuri de înălțime sau de locuri înalte. Există și alte fobii care se caracterizează prin teama de o situație care se întâmplă să implice o înălțime semnificativă, dar înălțimea nu este aspectul principal al fricii.
De exemplu, dacă aveți o frică intensă de zborul cu avionul (care se întâmplă la o înălțime semnificativă) în mod specific, este posibil să aveți aerofobie, frica de zbor, și nu acrofobie.
Dacă vă confruntați cu o frică intensă care vă limitează viața și experiențele, este important să vă consultați medicul pentru a putea obține un diagnostic și un tratament adecvat.
De altfel, acrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Aproximativ 3% până la 6% dintre oameni au acrofobie.
Frica de înălțime sau acrofobia se diagnostichează printr-o serie de întrebări privind istoricul persoanei, experiențele și simptomele pe care aceasta le prezintă.
În general, acrofobia are cel puțin patru criterii de diagnosticare, printre care:
- frica intensă și nerezonabilă
- anxietatea anticipativă
- evitarea lucrurilor de care se teme persoana
- interferența fobiei cu activitățile de zi cu zi.
Cum se tratează acrofobia
Frica de înălțime sau acrofobia poate fi tratată prin psihoterapie, cum ar fi terapia de expunere, terapia de expunere la realitatea virtuală și/sau terapia cognitiv-comportamentală.
Uneori pacienții au nevoie și de medicamente care să le amelioreze temporar simptomele de frică și anxietate pentru a face față fricii în timp ce participă la terapie, notează Cleveland Clinic.
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Therabot, terapeutul AI care tratează anxietatea și depresia. Are rezultate promițătoare
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Tulburarea care trece neobservată la fetițe: diferența dintre ADHD și AuDHD
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
EXCLUSIV Depresia poate afecta și capacitatea de a gândi. Prof. dr. Virgil Enătescu explică ce se întâmplă cu memoria și creierul
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
