Frica de înălțime sau acrofobia. De ce apare și cum se tratează

Frica de înălțime sau acrofobia poate afecta până la 6% dintre oameni. Femeile sunt mai predispuse la această fobie.
Frica de înălțime sau acrofobia este o afecțiune mentală în care o persoană se confruntă cu o frică intensă de înălțimi. Pentru unele persoane, care au locuit la etajul trei, de exemplu, și o simplă urcare la etajul următor poate să îi creeze o senzație de nesiguranță.
Acrofobia este o tulburare de anxietate, persoana experimentând o frică intensă și anxietate atunci când se gândește la înălțimi mari sau este poziționată la o înălțime semnificativă. Cei care suferă de acest tip de fobie evită de cele mai multe pri situații sau locurile care implică înălțimi, cum ar fi un zbor cu parapanta ori un salt cu parașuta.
Dacă senzația de teamă este una firească pentru cea mai mare parte a oamenilor, unii fiind mai precauți decât de obicei când vine vorba de înălțimi, pentru cei care suferă de ”rău de înălțime” experiența este una de frică intensă și nerezonabilă, lucru care se poate reflecta în activitățile de zi cu zi: frică atunci când este vorba de statul lângă un balcon sau parcarea unei mașini într-o parcare cu mai multe etaje.
Cine este afectat de acrofobie și care sunt tipurile de înălțimi
Ca și alte fobii, cea de înălțime poate afecta pe oricine, la orice vârstă. Acestea sunt susceptibile de a se dezvolta la copii și devin evidente la adolescenți și adulți tineri, femeile aflându-se printre cele mai predispuse.
Tipurile de înălțimi sau de situații de care se pot teme persoanele cu acrofobie includ:
- urcarea unui tronson de scări
- a fi pe o scară
- utilizarea unei parcări cu mai multe niveluri
- fiind pe sau trecând peste un pod
- a fi pe un rollercoaster
- stând lângă un balcon sau în vârful unei clădiri
- privind pe fereastra unei clădiri înalte.
Care sunt simptomele acrofobiei
Principalul simptom al acrofobiei este senzația de anxietate intensă și frica de înălțime. Unele persoane se tem de un pod înalt, în timp ce altele de o banală scară. Simptomele acrofobie se împart în simptome psihologice și simptome fizice.
Simptomele psihologice sunt următoarele:
- senzația de teamă și anxietate intensă atunci când vă gândiți, priviți sau vă aflați în locuri înalte
- teama că se va întâmpla ceva neplăcut într-un loc înalt, cum ar fie căderea sau rămânerea în capcană într-un loc înalt
- simțirea unei dorințe puternice de a evada dacă vă aflați într-un loc la înălțime.
Simptomele și semnele fizice sunt:
- experimentarea unei bătăi rapide a inimii atunci când vă gândiți sau vă uitați la înălțimi
- senzația de amețeală și amețeala atunci când vă gândiți sau priviți la înălțimi
- senzația de greață
- tremurături
- dificultăți de respirație.
Care sunt cauzele acrofobiei
Cercetătorii nu sunt siguri de cauzele acrofobiei, dar cred că aceasta poate proveni de la preocuparea umană și naturală de a a nu cădea de la înălțime și de a ne răni. Gândul și îngrijorarea cu privire la posibila durere în cazul căderii ar putea contribui la dezvoltarea acestei fobii.
De asemenea, mai cred cercetătorii, o experiență negativă sau traumatizantă care a implicat o astfel de înălțime poate contribui la dezvoltarea acrofobiei.
Ce este neofobia la copii și când se manifestă. Dr. Tranulis: Trebuie schimbat încetul cu încetul
Cum se pune diagnosticul acestei fobii
Existența mai multor tipuri de fobii cu manifestări apropiate fac ca uneori ce de înălțime să fie greu de diagnosticat corect. Astfel, persoanele care au acrofobie se tem, în general, de mai multe tipuri de înălțime sau de locuri înalte. Există și alte fobii care se caracterizează prin teama de o situație care se întâmplă să implice o înălțime semnificativă, dar înălțimea nu este aspectul principal al fricii.
De exemplu, dacă aveți o frică intensă de zborul cu avionul (care se întâmplă la o înălțime semnificativă) în mod specific, este posibil să aveți aerofobie, frica de zbor, și nu acrofobie.
Dacă vă confruntați cu o frică intensă care vă limitează viața și experiențele, este important să vă consultați medicul pentru a putea obține un diagnostic și un tratament adecvat.
De altfel, acrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Aproximativ 3% până la 6% dintre oameni au acrofobie.
Frica de înălțime sau acrofobia se diagnostichează printr-o serie de întrebări privind istoricul persoanei, experiențele și simptomele pe care aceasta le prezintă.
În general, acrofobia are cel puțin patru criterii de diagnosticare, printre care:
- frica intensă și nerezonabilă
- anxietatea anticipativă
- evitarea lucrurilor de care se teme persoana
- interferența fobiei cu activitățile de zi cu zi.
Cum se tratează acrofobia
Frica de înălțime sau acrofobia poate fi tratată prin psihoterapie, cum ar fi terapia de expunere, terapia de expunere la realitatea virtuală și/sau terapia cognitiv-comportamentală.
Uneori pacienții au nevoie și de medicamente care să le amelioreze temporar simptomele de frică și anxietate pentru a face față fricii în timp ce participă la terapie, notează Cleveland Clinic.
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
-
-
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Care este legătura demenței cu răutatea. Factorii și cauzele care duc la comportamentul răutăcios
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.