Greșeala uriașă pe care o fac românii când se pensionează. Semnalul de alarmă tras de medici

Pensionarea reprezintă unul dintre cele mai dificile momente din viața unui adult, marcând o tranziție care depășește sfera financiară. Deși mulți asociază această etapă cu odihna, realitatea psihologică este adesea marcată de depresie și un sentiment acut de inutilitate. Specialiștii avertizează că lipsa unei pregătiri adecvate transformă acest "eveniment important" într-un șoc emoțional greu de gestionat.

Capcana depresiei la vârsta a treia

Depresia nu este o etapă naturală a îmbătrânirii, ci o consecință a schimbărilor brutale de stil de viață. Prof. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, explică motivele din spatele acestui fenomen:

"Depresia la vârstnici apare pentru că nu sunt pregătiți pentru un eveniment foarte important care este pensionarea. Pensionarea nu atât din punct de vedere economic, cât din punct de vedere al pierderii statutului social", a explicat prof. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, în exclusivitate pentru DC Medical.

Această schimbare de paradigmă afectează identitatea individului. Dincolo de cifrele de pe talonul de pensie, contează modul în care persoana se percepe în raport cu societatea.

De la "Doamna profesoară" la "vecina de la etajul 3"

Pierderea identității profesionale reprezintă principalul factor de stres. În momentul în care titulatura care a definit o carieră de zeci de ani dispare, mulți vârstnici se simt invizibili în comunitate.

"Nu mai ești dna. profesoară, dna. învățătoare. În cel mai bun caz ești 'aia de la 3' sau 'aia de la 5'. Oamenii au această prejudecată că dacă s-au pensionat, atunci își pierd orice calități. Nu este așa", subliniază dr. Gabriel Prada.

Această etichetare socială simplistă contribuie la izolarea vârstnicului și la scăderea stimei de sine, elemente care alimentează stările de anxietate.

Modele de succes din țările dezvoltate

În timp ce în România pensionarea este privită ca un final de drum, în statele dezvoltate economic abordarea este una flexibilă. Accentul cade pe menținerea activității, indiferent de vârsta biologică.

"În țările dezvoltate economic nu există vârstă de pensionare. În SUA, în Anglia e vârstă flexibilă de pensionare. Tot în țările dezvoltate economic există programe care pregătesc oamenii pentru pensionare, adică să găsească altă activitate", mai precizează specialistul.

Soluții pentru creșterea speranței de viață

Secretul longevității nu stă doar în îngrijirea medicală, ci și în menținerea unui scop cotidian. Integrarea în noi activități sociale sau continuarea muncii sub forme adaptate pot schimba radical prognoza de sănătate a unui senior.

"Asta ar ajuta foarte mult și ar crește speranța de viață", a explicat prof. dr. Gabriel Prada, președintele Societății Române de Gerontologie și Geriatrie, în exclusivitate pentru DC Medical.