Hipertensiunea, fără impact semnificativ asupra creierului. Vârstnicii de peste 90 de ani, studiați
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Vezi și: Tehnica simplă ce tratează durerile de spate. Ce trebuie să faci, de fapt
Un nou studiu evidențiază relația complexă dintre sănătatea cardiovasculară și îmbătrânire. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, sugerează că hipertensiunea arterială și diabetul – considerate de mult timp factori nocivi pentru sănătatea creierului – nu au aceleași efecte dăunătoare la persoanele de 90 de ani și mai în vârstă.
Cercetarea, publicată în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, contestă concepțiile tradiționale despre sănătatea vasculară și impactul acesteia asupra îmbătrânirii creierului.
"De zeci de ani, știm că factori precum hipertensiunea arterială și diabetul pot afecta vasele de sânge din creier, crescând riscul de declin cognitiv și demență. Cu toate acestea, descoperirile noastre indică faptul că aceste tipare se pot schimba semnificativ la persoanele care ajung la 90 de ani", a explicat Dr. Ravi Rajmohan, autorul principal al studiului și instructor clinic de neurologie.

Hipertensiunea - FOTO: Freepik@EyeEm
Rolul medicamentelor în sănătatea creierului
Studiul a analizat datele a 267 de participanți înscriși în 90+ Study, un proiect amplu al Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA. Cercetătorii au examinat factorii de risc vascular, utilizarea medicației și modificările creierului folosind modele statistice avansate.
Rezultatele au scos la iveală o tendință surprinzătoare: factorii de risc cardiovasculari tradiționali, precum hipertensiunea arterială și diabetul, nu au fost asociați cu un risc crescut de deteriorare a creierului la această grupă de vârstă. Mai mult decât atât, anumite medicamente par să ofere beneficii protectoare:
Diureticele au fost asociate cu o probabilitate redusă de ateroscleroză (întărirea arterelor).Beta-blocantele și vasodilatatoarele au fost corelate cu un risc mai mic de angiopatie amiloidă cerebrală, o afecțiune caracterizată prin acumularea de proteine în vasele de sânge ale creierului.
"Medicamentele care scad tensiunea arterială au arătat o asociere promițătoare cu rate mai mici de modificări cerebrale specifice la acest grup de vârstă", a precizat Rajmohan.
Explicații posibile și întrebări noi
Descoperirile au ridicat întrebări despre motivele pentru care factorii de risc tradiționali par mai puțin nocivi la cei mai vârstnici. Cercetătorii sugerează două explicații posibile:
Eroarea de supraviețuire: Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare severe sau netratate nu ajung să trăiască până la 90 de ani, lăsând un subgrup mai sănătos pentru analiză.
Eficiența tratamentelor: Tratamentele moderne pentru hipertensiune arterială și diabet ar putea să fi redus riscul de deteriorare a creierului pe termen lung.
"Rezultatele noastre pot reflecta succesul tratamentelor cardiovasculare în această grupă de vârstă, dar este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege dacă medicamentele protejează direct împotriva deteriorării creierului și demenței", a subliniat Rajmohan, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Fibrele, esențiale pentru prevenirea cancerului. Au superputeri, potrivit unui studiu Stanford
Implicații pentru îngrijirea personalizată
Acest studiu subliniază necesitatea unor abordări adaptate pentru gestionarea sănătății cardiovasculare la persoanele în vârstă. În timp ce populațiile mai tinere sunt încurajate să gestioneze hipertensiunea arterială și diabetul pentru a proteja sănătatea creierului, persoanele de peste 90 de ani ar putea necesita o strategie diferită.
"Este esențial să continuăm cercetările pentru a descoperi efectele pe termen lung ale medicamentelor care scad tensiunea arterială și dacă acestea ar putea oferi beneficii țintite pentru reducerea riscului de demență", a spus Rajmohan.
Pe măsură ce populația globală continuă să îmbătrânească, aceste descoperiri ar putea duce la progrese semnificative în medicina personalizată, îmbunătățind calitatea vieții pentru cei mai vârstnici.
-
-
Buze crăpate: ce vitamină îți lipsește din organism?27.12.2025, 17:05
-
De ce să bei apă imediat după ce te trezești27.12.2025, 14:22
-
7 sfaturi să te pui pe primul loc27.12.2025, 12:58
-
Cât de des trebuie să schimbi lenjeria de pat?27.12.2025, 11:52
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
De ce avem impresia că timpul trece mult mai repede
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
