Hipertensiunea, fără impact semnificativ asupra creierului. Vârstnicii de peste 90 de ani, studiați
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Vezi și: Tehnica simplă ce tratează durerile de spate. Ce trebuie să faci, de fapt
Un nou studiu evidențiază relația complexă dintre sănătatea cardiovasculară și îmbătrânire. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, sugerează că hipertensiunea arterială și diabetul – considerate de mult timp factori nocivi pentru sănătatea creierului – nu au aceleași efecte dăunătoare la persoanele de 90 de ani și mai în vârstă.
Cercetarea, publicată în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, contestă concepțiile tradiționale despre sănătatea vasculară și impactul acesteia asupra îmbătrânirii creierului.
"De zeci de ani, știm că factori precum hipertensiunea arterială și diabetul pot afecta vasele de sânge din creier, crescând riscul de declin cognitiv și demență. Cu toate acestea, descoperirile noastre indică faptul că aceste tipare se pot schimba semnificativ la persoanele care ajung la 90 de ani", a explicat Dr. Ravi Rajmohan, autorul principal al studiului și instructor clinic de neurologie.

Hipertensiunea - FOTO: Freepik@EyeEm
Rolul medicamentelor în sănătatea creierului
Studiul a analizat datele a 267 de participanți înscriși în 90+ Study, un proiect amplu al Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA. Cercetătorii au examinat factorii de risc vascular, utilizarea medicației și modificările creierului folosind modele statistice avansate.
Rezultatele au scos la iveală o tendință surprinzătoare: factorii de risc cardiovasculari tradiționali, precum hipertensiunea arterială și diabetul, nu au fost asociați cu un risc crescut de deteriorare a creierului la această grupă de vârstă. Mai mult decât atât, anumite medicamente par să ofere beneficii protectoare:
Diureticele au fost asociate cu o probabilitate redusă de ateroscleroză (întărirea arterelor).Beta-blocantele și vasodilatatoarele au fost corelate cu un risc mai mic de angiopatie amiloidă cerebrală, o afecțiune caracterizată prin acumularea de proteine în vasele de sânge ale creierului.
"Medicamentele care scad tensiunea arterială au arătat o asociere promițătoare cu rate mai mici de modificări cerebrale specifice la acest grup de vârstă", a precizat Rajmohan.
Explicații posibile și întrebări noi
Descoperirile au ridicat întrebări despre motivele pentru care factorii de risc tradiționali par mai puțin nocivi la cei mai vârstnici. Cercetătorii sugerează două explicații posibile:
Eroarea de supraviețuire: Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare severe sau netratate nu ajung să trăiască până la 90 de ani, lăsând un subgrup mai sănătos pentru analiză.
Eficiența tratamentelor: Tratamentele moderne pentru hipertensiune arterială și diabet ar putea să fi redus riscul de deteriorare a creierului pe termen lung.
"Rezultatele noastre pot reflecta succesul tratamentelor cardiovasculare în această grupă de vârstă, dar este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege dacă medicamentele protejează direct împotriva deteriorării creierului și demenței", a subliniat Rajmohan, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Fibrele, esențiale pentru prevenirea cancerului. Au superputeri, potrivit unui studiu Stanford
Implicații pentru îngrijirea personalizată
Acest studiu subliniază necesitatea unor abordări adaptate pentru gestionarea sănătății cardiovasculare la persoanele în vârstă. În timp ce populațiile mai tinere sunt încurajate să gestioneze hipertensiunea arterială și diabetul pentru a proteja sănătatea creierului, persoanele de peste 90 de ani ar putea necesita o strategie diferită.
"Este esențial să continuăm cercetările pentru a descoperi efectele pe termen lung ale medicamentelor care scad tensiunea arterială și dacă acestea ar putea oferi beneficii țintite pentru reducerea riscului de demență", a spus Rajmohan.
Pe măsură ce populația globală continuă să îmbătrânească, aceste descoperiri ar putea duce la progrese semnificative în medicina personalizată, îmbunătățind calitatea vieții pentru cei mai vârstnici.
-
Cel mai puternic, dar subestimat medicament natural28.10.2025, 18:54
-
Consumul de ciuperci, beneficii și riscuri majore în sezonul de toamnă28.10.2025, 15:47
-
-
Ce trebuie să știi despre exsudatul faringian. Dr. Mihai Craiu, lămuriri28.10.2025, 14:20
-
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
