Hipertensiunea, fără impact semnificativ asupra creierului. Vârstnicii de peste 90 de ani, studiați

Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Vezi și: Tehnica simplă ce tratează durerile de spate. Ce trebuie să faci, de fapt
Un nou studiu evidențiază relația complexă dintre sănătatea cardiovasculară și îmbătrânire. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, sugerează că hipertensiunea arterială și diabetul – considerate de mult timp factori nocivi pentru sănătatea creierului – nu au aceleași efecte dăunătoare la persoanele de 90 de ani și mai în vârstă.
Cercetarea, publicată în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, contestă concepțiile tradiționale despre sănătatea vasculară și impactul acesteia asupra îmbătrânirii creierului.
"De zeci de ani, știm că factori precum hipertensiunea arterială și diabetul pot afecta vasele de sânge din creier, crescând riscul de declin cognitiv și demență. Cu toate acestea, descoperirile noastre indică faptul că aceste tipare se pot schimba semnificativ la persoanele care ajung la 90 de ani", a explicat Dr. Ravi Rajmohan, autorul principal al studiului și instructor clinic de neurologie.
Hipertensiunea - FOTO: Freepik@EyeEm
Rolul medicamentelor în sănătatea creierului
Studiul a analizat datele a 267 de participanți înscriși în 90+ Study, un proiect amplu al Institutului Național pentru Îmbătrânire din SUA. Cercetătorii au examinat factorii de risc vascular, utilizarea medicației și modificările creierului folosind modele statistice avansate.
Rezultatele au scos la iveală o tendință surprinzătoare: factorii de risc cardiovasculari tradiționali, precum hipertensiunea arterială și diabetul, nu au fost asociați cu un risc crescut de deteriorare a creierului la această grupă de vârstă. Mai mult decât atât, anumite medicamente par să ofere beneficii protectoare:
Diureticele au fost asociate cu o probabilitate redusă de ateroscleroză (întărirea arterelor).Beta-blocantele și vasodilatatoarele au fost corelate cu un risc mai mic de angiopatie amiloidă cerebrală, o afecțiune caracterizată prin acumularea de proteine în vasele de sânge ale creierului.
"Medicamentele care scad tensiunea arterială au arătat o asociere promițătoare cu rate mai mici de modificări cerebrale specifice la acest grup de vârstă", a precizat Rajmohan.
Explicații posibile și întrebări noi
Descoperirile au ridicat întrebări despre motivele pentru care factorii de risc tradiționali par mai puțin nocivi la cei mai vârstnici. Cercetătorii sugerează două explicații posibile:
Eroarea de supraviețuire: Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare severe sau netratate nu ajung să trăiască până la 90 de ani, lăsând un subgrup mai sănătos pentru analiză.
Eficiența tratamentelor: Tratamentele moderne pentru hipertensiune arterială și diabet ar putea să fi redus riscul de deteriorare a creierului pe termen lung.
"Rezultatele noastre pot reflecta succesul tratamentelor cardiovasculare în această grupă de vârstă, dar este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege dacă medicamentele protejează direct împotriva deteriorării creierului și demenței", a subliniat Rajmohan, potrivit SciTechDaily.
Vezi și: Fibrele, esențiale pentru prevenirea cancerului. Au superputeri, potrivit unui studiu Stanford
Implicații pentru îngrijirea personalizată
Acest studiu subliniază necesitatea unor abordări adaptate pentru gestionarea sănătății cardiovasculare la persoanele în vârstă. În timp ce populațiile mai tinere sunt încurajate să gestioneze hipertensiunea arterială și diabetul pentru a proteja sănătatea creierului, persoanele de peste 90 de ani ar putea necesita o strategie diferită.
"Este esențial să continuăm cercetările pentru a descoperi efectele pe termen lung ale medicamentelor care scad tensiunea arterială și dacă acestea ar putea oferi beneficii țintite pentru reducerea riscului de demență", a spus Rajmohan.
Pe măsură ce populația globală continuă să îmbătrânească, aceste descoperiri ar putea duce la progrese semnificative în medicina personalizată, îmbunătățind calitatea vieții pentru cei mai vârstnici.
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.