Simptomele menopauzei, impact pentru demență și tulburări de gândire. Cum afectează menopauza creierul

Menopauza este o perioadă critică în viața femeilor, având un impact semnificativ asupra sănătății cognitive și riscului de demență.
Demența, o preocupare din ce în ce mai mare care afectează peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume, este legată de simptomele mai severe ale menopauzei și de afectarea cognitivă ușoară.
Un studiu publicat în Menopause a constatat că simptomele mai severe au fost asociate cu insuficiența cognitivă ușoară la 1 287 de femei aflate în postmenopauză.
Constatările evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare privind modul în care menopauza afectează riscul de demență și ce acțiuni de protecție ar putea fi cele mai eficiente. Terapia hormonală în menopauză, în special, poate reduce riscul. Studiul subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind impactul menopauzei asupra riscului de demență.
Simptomele menopauzei și tulburările cognitive
Menopauza, o perioadă în care menstruația încetează timp de un an, poate duce la tulburări cognitive ușoare, crescând riscul de demență. Cercetătorii au efectuat un studiu pentru a examina legătura dintre simptomele menopauzei și deficiența cognitivă, care este legată de deficitul de estrogen.
Simptomele menopauzei includ probleme de somn, dureri musculare și osoase, dificultăți cognitive, schimbări de dispoziție, transpirații nocturne și bufeuri.
Studiul, o subanaliză a unui studiu observațional, transversal, a inclus 1 287 de femei în vârstă de 70 de ani sau mai tinere și aflate în postmenopauză. Participantele au fost excluse din studiu dacă aveau un diagnostic de demență sau dacă au primit anterior radioterapie sau chimioterapie. Studiul a utilizat sondaje pentru a colecta date privind simptomele menopauzei și funcția cognitivă.
Risc mai mare de probleme cognitive legate de simptomele severe ale menopauzei
Cercetătorii au descoperit un risc mai mare de probleme cognitive legate de simptomele severe ale menopauzei. Studiul a utilizat Menopause Rating Scale pentru a evalua severitatea simptomelor menopauzei, un scor de 14 sau mai mare indicând simptome severe.
Cu toate acestea, 15,3% dintre participanți prezentau tulburări cognitive ușoare, iar femeile cu tulburări ușoare erau mai predispuse să raporteze simptome mai severe. De asemenea, cercetătorii au constatat că faptul de a avea mai mulți copii a fost asociat cu afectarea cognitivă.
În schimb, indicele de masă corporală mai mic, activitatea sexuală, stilul de viață activ, utilizarea vreodată a terapiei hormonale în menopauză și educația superioară au fost asociate cu un risc scăzut de afectare cognitivă ușoară.
Autorul studiului, Juan E. Blumel, de la Universitatea din Chile, consideră că identificarea unei posibile asocieri între simptomele severe ale menopauzei și declinul cognitiv ar putea deschide calea pentru noi cercetări și potențiale tratamente.
Dacă simptomele severe ale menopauzei contribuie la declinul cognitiv, aceasta ar putea conduce la o abordare mai cuprinzătoare a tratamentului femeilor în timpul menopauzei, care să abordeze atât simptomele fizice, cât și aspectele cognitive și emoționale.
Citește și: 10 cele mai sănătoase legume rădăcinoase. Cum să incluzi aceste superalimente în mesele tale
Foto: Freepik
Tulburări cognitive
Studiul privind legătura dintre simptomele severe ale menopauzei și afectarea cognitivă are limitări, inclusiv incapacitatea de a dovedi că anumiți factori de risc cauzează sau previn afectarea cognitivă ușoară.
Cercetarea a fost efectuată în principal pe femei cu acces privat la asistență medicală, ceea ce poate să nu se aplice altor populații. De asemenea, studiul a exclus femeile din mediile de îngrijire ginecologică, care ar putea să nu reflecte populația generală. Datele s-au bazat pe rapoartele participanților, care nu pot asigura întotdeauna acuratețea.
Criteriile de excludere, cum ar fi excluderea participanților surzi și orbi, ar fi putut avea, de asemenea, un impact asupra rezultatelor studiului. A existat o ușoară diferență între evaluările portugheză și spaniolă pentru afectarea cognitivă ușoară, iar evaluarea pentru afectarea cognitivă ușoară a fost măsurată o singură dată.
Motivele pentru menopauză au apărut în mod diferit, mai puțin de 60% dintre acestea confruntându-se cu menopauza naturală, iar altele cu îndepărtarea chirurgicală a ovarelor.
Cercetările ulterioare ar putea explora alte subcategorii, ar putea identifica factorii de protecție împotriva afectării cognitive, în special terapia de substituție hormonală, și ar putea colecta mai multe date pe termen lung.
Riscul de demență
Studiul sugerează că menopauza poate crește riscul de demență, o afecțiune caracterizată prin tulburări cognitive ușoare. Cercetarea sugerează că femeile sunt puțin mai susceptibile de a dezvolta demență din cauza unor factori precum o speranță de viață mai lungă, o scădere a nivelului de estrogen după menopauză și o abundență de receptori de estrogen în hipocampus. Acest declin al estrogenului poate crește riscul de demență la femei pe măsură ce îmbătrânesc.
În plus, un istoric de depresie, care este mai frecvent la femei, poate crește, de asemenea, riscul de demență la vârste mai înaintate. Studiul sugerează că persoanele preocupate de riscul lor de demență ar trebui să colaboreze cu medicii lor pentru a identifica factorii de risc și a explora strategii preventive, cum ar fi căutarea unui tratament pentru depresie, renunțarea la fumat și creșterea activității fizice. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin relația dintre simptomele menopauzei și riscul de demență.
-
Planta care scade glicemia și ajută digestia23.08.2025, 18:16
-
-
-
Nu bei suficientă apă? Iată de ce ești mai stresat decât ar trebui23.08.2025, 15:18
-
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.