Insomnia amplifică amintirile neplăcute? Explicațiile cercetătorilor
Insomnia ne-ar putea amplifica sentimentele de jenă. Circuitele care ar trebui să se estomeze în timpul somnului rămân active, ducând chiar la amplificarea unor amintiri...
Pentru persoanele cu insomnie, somnul nu reduce efectele unei experiențe jenante. Pentru ei, problema nu se estompează; de fapt, se poate înrăutăți prin reamintire. Aceasta a fost unul dintre constatările unui nou studiu realizat de Institutul de Neuroștiințe din Amsterdam.
Studiul a arătat, de asemenea, explicația diferențelor dintre creierul unei persoanele cu insomnie și cel al unei persoane fără această condiție, scrie medicalnewstoday.com.
O lucrare nouă în revista Brain descrie modul în care, folosind scanarea RMN, cercetătorii au examinat activitatea creierului la persoanele cu și fără insomnie.
Practic, două grupuri de participanți au fost supuse unor scanări RMN. Un grup care suferea de insomnie și unul care nu suferea de această problemă.
Scanările au arătat că, atunci când grupul fără insomnie a retrăit amintiri vechi jenante, circuitele creierului pe care le-au activat au fost "semnificativ diferite" față de cele pe care le-au activat când și-au amintit momente jenante mai recente. Mai precis, jena simțită atunci când a avut loc evenimentul neplăcut s-a estompat în timp.
La cei care sufereau de insomnie, lucrurile au fost altfel. Atunci când și-au amintit lucruri jenante vechi, circuitele creierului pe care le-au activat s-au suprapus cu cele activate atunci când au retrăit amintirile jenante noi. Practic, la ei nu s-a etompat jena pe care au simțit-o atunci când evenimentele neplăcute au avut loc, ci s-a menținut peste ani.
Stresul emoțional, menținut de insomnie
Suprapunerile au apărut în special în cortexul cingular anterior (ACC), care conectează părți ale creierului implicate în procesarea emoțională și cognitivă. Primul autor al studiului, Rick Wassing, spune că la persoanele cu insomnie, somnul nu ajută la atenuarea stresului emoțional. "De fapt, nopțile lor agitate pot chiar să le amplifce", spune el.
Potrivit cifrelor de la American Sleep Association, aproximativ 30% dintre adulții din Statele Unite raportează că se confruntă cu "probleme pe termen scurt" legate de insomnie, în timp ce 10% raportează insomnie persistentă.
Pe lângă dificultatea de a adormi, mai apar alte simptome precum starea de spirit proată, lipsa de energie în timpul zilei, iritabilitatea și dificultatea de a se concentra asupra muncii.
Emoțiile participării la karaoke, elocvente
Rezultatele studiului privind recentul eveniment jenant au făcut parte dintr-un studiu anterior, în care echipa a examinat tipul de emoție la persoanele cu și fără insomnie, în timp ce își amintesc cum au interpretat un cântec la karaoke.
Oamenii de știință au invitat participanții să cânte, fără acompaniament muzical, în timp ce purtau căști care îi împiedică să se audă.
După aproximativ o săptămână, înainte de a efectua scanări RMN, participanții au ascultat înregistrările.
La prima redare, toți participanții au raportat sentimente de rușine și de jenă.
Cu toate acestea, după o noapte de somn, cei care au dormit bine au raportat mult mai puțină agitație, în timp ce pentru cei cu insomnie, dificultatea lor emoțională a fost și mai accentuată, după o noapte neliniștită.
Circuitele emoționale nu reușesc să se dezactiveze
Noile descoperiri sugerează că ACC, care ajută la reglarea emoției, are de asemenea un rol important în insomnie. Anterior, când căutau cauze ale insomniei, oamenii de știință aveau tendința să se concentreze asupra părților din creier care controlează somnul.
Autorii studiului susțin că persoanele cu insomnie au gene în ACC care nu funcționează corect în timpul fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor (faza somnului REM, în care visăm). Acest lucru împiedică creierul să rupă circuitele emoționale din amintirile evenimentelor neplăcute, îndepărtate.
"Cercetarea creierului arată acum că doar cei care dorm bine au beneficii, atunci când vine vorba de atenuarea tensiunii emoționale", arată cercetătorii.
-
De ce ar trebui să umezești hârtia igienică înainte de utilizare25.03.2026, 22:10
-
Ce se întâmplă cu zahărul din sânge după o salată orientală25.03.2026, 20:56
-
Ce soluție trebuie aplicată pe unghii înainte de manichiura cu gel25.03.2026, 20:12
-
-
Cum alegem pâinea potrivită pentru stomac25.03.2026, 18:41
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Neurodivergența ca resursă valorosă la locul de muncă. Cum să înțelegi și să valorifici abilitățile neurodivergenților
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
