Insomnia ne-ar putea amplifica sentimentele de jenă. Circuitele care ar trebui să se estomeze în timpul somnului rămân active, ducând chiar la amplificarea unor amintiri...
Pentru persoanele cu insomnie, somnul nu reduce efectele unei experiențe jenante. Pentru ei, problema nu se estompează; de fapt, se poate înrăutăți prin reamintire. Aceasta a fost unul dintre constatările unui nou studiu realizat de Institutul de Neuroștiințe din Amsterdam.
Studiul a arătat, de asemenea, explicația diferențelor dintre creierul unei persoanele cu insomnie și cel al unei persoane fără această condiție, scrie medicalnewstoday.com.
O lucrare nouă în revista Brain descrie modul în care, folosind scanarea RMN, cercetătorii au examinat activitatea creierului la persoanele cu și fără insomnie.
Practic, două grupuri de participanți au fost supuse unor scanări RMN. Un grup care suferea de insomnie și unul care nu suferea de această problemă.
Scanările au arătat că, atunci când grupul fără insomnie a retrăit amintiri vechi jenante, circuitele creierului pe care le-au activat au fost "semnificativ diferite" față de cele pe care le-au activat când și-au amintit momente jenante mai recente. Mai precis, jena simțită atunci când a avut loc evenimentul neplăcut s-a estompat în timp.
La cei care sufereau de insomnie, lucrurile au fost altfel. Atunci când și-au amintit lucruri jenante vechi, circuitele creierului pe care le-au activat s-au suprapus cu cele activate atunci când au retrăit amintirile jenante noi. Practic, la ei nu s-a etompat jena pe care au simțit-o atunci când evenimentele neplăcute au avut loc, ci s-a menținut peste ani.
Suprapunerile au apărut în special în cortexul cingular anterior (ACC), care conectează părți ale creierului implicate în procesarea emoțională și cognitivă. Primul autor al studiului, Rick Wassing, spune că la persoanele cu insomnie, somnul nu ajută la atenuarea stresului emoțional. "De fapt, nopțile lor agitate pot chiar să le amplifce", spune el.
Potrivit cifrelor de la American Sleep Association, aproximativ 30% dintre adulții din Statele Unite raportează că se confruntă cu "probleme pe termen scurt" legate de insomnie, în timp ce 10% raportează insomnie persistentă.
Pe lângă dificultatea de a adormi, mai apar alte simptome precum starea de spirit proată, lipsa de energie în timpul zilei, iritabilitatea și dificultatea de a se concentra asupra muncii.
Rezultatele studiului privind recentul eveniment jenant au făcut parte dintr-un studiu anterior, în care echipa a examinat tipul de emoție la persoanele cu și fără insomnie, în timp ce își amintesc cum au interpretat un cântec la karaoke.
Oamenii de știință au invitat participanții să cânte, fără acompaniament muzical, în timp ce purtau căști care îi împiedică să se audă.
După aproximativ o săptămână, înainte de a efectua scanări RMN, participanții au ascultat înregistrările.
La prima redare, toți participanții au raportat sentimente de rușine și de jenă.
Cu toate acestea, după o noapte de somn, cei care au dormit bine au raportat mult mai puțină agitație, în timp ce pentru cei cu insomnie, dificultatea lor emoțională a fost și mai accentuată, după o noapte neliniștită.
Noile descoperiri sugerează că ACC, care ajută la reglarea emoției, are de asemenea un rol important în insomnie. Anterior, când căutau cauze ale insomniei, oamenii de știință aveau tendința să se concentreze asupra părților din creier care controlează somnul.
Autorii studiului susțin că persoanele cu insomnie au gene în ACC care nu funcționează corect în timpul fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor (faza somnului REM, în care visăm). Acest lucru împiedică creierul să rupă circuitele emoționale din amintirile evenimentelor neplăcute, îndepărtate.
"Cercetarea creierului arată acum că doar cei care dorm bine au beneficii, atunci când vine vorba de atenuarea tensiunii emoționale", arată cercetătorii.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
