Insomnia amplifică amintirile neplăcute? Explicațiile cercetătorilor
Insomnia ne-ar putea amplifica sentimentele de jenă. Circuitele care ar trebui să se estomeze în timpul somnului rămân active, ducând chiar la amplificarea unor amintiri...
Pentru persoanele cu insomnie, somnul nu reduce efectele unei experiențe jenante. Pentru ei, problema nu se estompează; de fapt, se poate înrăutăți prin reamintire. Aceasta a fost unul dintre constatările unui nou studiu realizat de Institutul de Neuroștiințe din Amsterdam.
Studiul a arătat, de asemenea, explicația diferențelor dintre creierul unei persoanele cu insomnie și cel al unei persoane fără această condiție, scrie medicalnewstoday.com.
O lucrare nouă în revista Brain descrie modul în care, folosind scanarea RMN, cercetătorii au examinat activitatea creierului la persoanele cu și fără insomnie.
Practic, două grupuri de participanți au fost supuse unor scanări RMN. Un grup care suferea de insomnie și unul care nu suferea de această problemă.
Scanările au arătat că, atunci când grupul fără insomnie a retrăit amintiri vechi jenante, circuitele creierului pe care le-au activat au fost "semnificativ diferite" față de cele pe care le-au activat când și-au amintit momente jenante mai recente. Mai precis, jena simțită atunci când a avut loc evenimentul neplăcut s-a estompat în timp.
La cei care sufereau de insomnie, lucrurile au fost altfel. Atunci când și-au amintit lucruri jenante vechi, circuitele creierului pe care le-au activat s-au suprapus cu cele activate atunci când au retrăit amintirile jenante noi. Practic, la ei nu s-a etompat jena pe care au simțit-o atunci când evenimentele neplăcute au avut loc, ci s-a menținut peste ani.
Stresul emoțional, menținut de insomnie
Suprapunerile au apărut în special în cortexul cingular anterior (ACC), care conectează părți ale creierului implicate în procesarea emoțională și cognitivă. Primul autor al studiului, Rick Wassing, spune că la persoanele cu insomnie, somnul nu ajută la atenuarea stresului emoțional. "De fapt, nopțile lor agitate pot chiar să le amplifce", spune el.
Potrivit cifrelor de la American Sleep Association, aproximativ 30% dintre adulții din Statele Unite raportează că se confruntă cu "probleme pe termen scurt" legate de insomnie, în timp ce 10% raportează insomnie persistentă.
Pe lângă dificultatea de a adormi, mai apar alte simptome precum starea de spirit proată, lipsa de energie în timpul zilei, iritabilitatea și dificultatea de a se concentra asupra muncii.
Emoțiile participării la karaoke, elocvente
Rezultatele studiului privind recentul eveniment jenant au făcut parte dintr-un studiu anterior, în care echipa a examinat tipul de emoție la persoanele cu și fără insomnie, în timp ce își amintesc cum au interpretat un cântec la karaoke.
Oamenii de știință au invitat participanții să cânte, fără acompaniament muzical, în timp ce purtau căști care îi împiedică să se audă.
După aproximativ o săptămână, înainte de a efectua scanări RMN, participanții au ascultat înregistrările.
La prima redare, toți participanții au raportat sentimente de rușine și de jenă.
Cu toate acestea, după o noapte de somn, cei care au dormit bine au raportat mult mai puțină agitație, în timp ce pentru cei cu insomnie, dificultatea lor emoțională a fost și mai accentuată, după o noapte neliniștită.
Circuitele emoționale nu reușesc să se dezactiveze
Noile descoperiri sugerează că ACC, care ajută la reglarea emoției, are de asemenea un rol important în insomnie. Anterior, când căutau cauze ale insomniei, oamenii de știință aveau tendința să se concentreze asupra părților din creier care controlează somnul.
Autorii studiului susțin că persoanele cu insomnie au gene în ACC care nu funcționează corect în timpul fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor (faza somnului REM, în care visăm). Acest lucru împiedică creierul să rupă circuitele emoționale din amintirile evenimentelor neplăcute, îndepărtate.
"Cercetarea creierului arată acum că doar cei care dorm bine au beneficii, atunci când vine vorba de atenuarea tensiunii emoționale", arată cercetătorii.
-
-
-
Când simți nevoia să vorbești cu cineva și nu știi de unde să începi16.02.2026, 17:43
-
-
Alimentele care reduc riscul de cancer16.02.2026, 15:55
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
