Insomnia amplifică amintirile neplăcute? Explicațiile cercetătorilor
Insomnia ne-ar putea amplifica sentimentele de jenă. Circuitele care ar trebui să se estomeze în timpul somnului rămân active, ducând chiar la amplificarea unor amintiri...
Pentru persoanele cu insomnie, somnul nu reduce efectele unei experiențe jenante. Pentru ei, problema nu se estompează; de fapt, se poate înrăutăți prin reamintire. Aceasta a fost unul dintre constatările unui nou studiu realizat de Institutul de Neuroștiințe din Amsterdam.
Studiul a arătat, de asemenea, explicația diferențelor dintre creierul unei persoanele cu insomnie și cel al unei persoane fără această condiție, scrie medicalnewstoday.com.
O lucrare nouă în revista Brain descrie modul în care, folosind scanarea RMN, cercetătorii au examinat activitatea creierului la persoanele cu și fără insomnie.
Practic, două grupuri de participanți au fost supuse unor scanări RMN. Un grup care suferea de insomnie și unul care nu suferea de această problemă.
Scanările au arătat că, atunci când grupul fără insomnie a retrăit amintiri vechi jenante, circuitele creierului pe care le-au activat au fost "semnificativ diferite" față de cele pe care le-au activat când și-au amintit momente jenante mai recente. Mai precis, jena simțită atunci când a avut loc evenimentul neplăcut s-a estompat în timp.
La cei care sufereau de insomnie, lucrurile au fost altfel. Atunci când și-au amintit lucruri jenante vechi, circuitele creierului pe care le-au activat s-au suprapus cu cele activate atunci când au retrăit amintirile jenante noi. Practic, la ei nu s-a etompat jena pe care au simțit-o atunci când evenimentele neplăcute au avut loc, ci s-a menținut peste ani.
Stresul emoțional, menținut de insomnie
Suprapunerile au apărut în special în cortexul cingular anterior (ACC), care conectează părți ale creierului implicate în procesarea emoțională și cognitivă. Primul autor al studiului, Rick Wassing, spune că la persoanele cu insomnie, somnul nu ajută la atenuarea stresului emoțional. "De fapt, nopțile lor agitate pot chiar să le amplifce", spune el.
Potrivit cifrelor de la American Sleep Association, aproximativ 30% dintre adulții din Statele Unite raportează că se confruntă cu "probleme pe termen scurt" legate de insomnie, în timp ce 10% raportează insomnie persistentă.
Pe lângă dificultatea de a adormi, mai apar alte simptome precum starea de spirit proată, lipsa de energie în timpul zilei, iritabilitatea și dificultatea de a se concentra asupra muncii.
Emoțiile participării la karaoke, elocvente
Rezultatele studiului privind recentul eveniment jenant au făcut parte dintr-un studiu anterior, în care echipa a examinat tipul de emoție la persoanele cu și fără insomnie, în timp ce își amintesc cum au interpretat un cântec la karaoke.
Oamenii de știință au invitat participanții să cânte, fără acompaniament muzical, în timp ce purtau căști care îi împiedică să se audă.
După aproximativ o săptămână, înainte de a efectua scanări RMN, participanții au ascultat înregistrările.
La prima redare, toți participanții au raportat sentimente de rușine și de jenă.
Cu toate acestea, după o noapte de somn, cei care au dormit bine au raportat mult mai puțină agitație, în timp ce pentru cei cu insomnie, dificultatea lor emoțională a fost și mai accentuată, după o noapte neliniștită.
Circuitele emoționale nu reușesc să se dezactiveze
Noile descoperiri sugerează că ACC, care ajută la reglarea emoției, are de asemenea un rol important în insomnie. Anterior, când căutau cauze ale insomniei, oamenii de știință aveau tendința să se concentreze asupra părților din creier care controlează somnul.
Autorii studiului susțin că persoanele cu insomnie au gene în ACC care nu funcționează corect în timpul fazei de somn cu mișcări rapide ale ochilor (faza somnului REM, în care visăm). Acest lucru împiedică creierul să rupă circuitele emoționale din amintirile evenimentelor neplăcute, îndepărtate.
"Cercetarea creierului arată acum că doar cei care dorm bine au beneficii, atunci când vine vorba de atenuarea tensiunii emoționale", arată cercetătorii.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
