Bărbați: Cât de mult dorm le afectează riscul de AVC

Bărbați, atenție la cât dormiți! Prea mult sau prea puțin somn poate afecta riscul de AVC (accident vascular cerebral). Contează și rasa bărbatului, spun cercetătorii.
Bărbați, atenție la cât dormiți! Prea mult sau prea puțin somn poate afecta riscul de AVC (accident vascular cerebral). În plus, contează și rasa bărbatului, spun cercetătorii americani.
„Aceste rezultate sugerează că durata de somn, timpul mai scurt sau mai lung, poate avea consecințe diferite pentru oameni, în funcție de rasă și sex”, a spus Virginia Howard, de la Universitatea din Alabama, la Birmingham, autorul unui studiu publicat în jornalul Neurology.
„Aceste rezultate sugereaza ca durata de somn scurt si lung poate avea consecinte diferite pentru oameni”, a continuat ea.
Bărbații albi care dorm mai mult, în pericol
Somnul scurt a fost definit ca șase ore sau mai puțin, iar un somn lung a fost de nouă sau mai multe ore.
Cercetătorii au analizat aproape 17.000 de americani albi și afroamericani, cu vârsta medie de 64 ani, fără istoric de accident vascular cerebral. În timpul unei urmăriri medii de șase ani, au fost înregistrate un număr de 460 de AVC – uri, între care 172 la negri și 288 la bărbații albi. Afroamericanii au reprezentat 37% dintre participanți.
Bărbații negri care au dormit noaptea mai puțin de șase ore au avut risc cu 80% mai mic să aibă un AVC decât cei care dormit un timp mediu.
Bărbații albi care au dormit nouă sau mai multe ore pe noapte au avut un risc de accident vascular cerebral cu 70% mai mare decât cei care au avut odihnă medie (7-8 ore de somn pe noapte).
E important controlăm cât dormim
Cantitatea de somn nu a avut niciun efect asupra riscului de accident vascular cerebral pentru femeile negre sau albe, potrivit studiului. În analiza lor, cercetatorii au ajustat datele pentru alți factori de risc ai accidentului vascular cerebral, cum ar fi fumatul, diabetul și bolile de inimă. Cu toate acestea, studiul nu a dovedit o relație directă cauză-efect, subliniază cercetătorii.
„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina mecanismele care stau la baza acestor relații", a declarat Howard într-un material de presă dar publicității de jurnalul Neurology.
„Între timp, acest lucru subliniază cât de important este să monitorizăm mai bine și să controlăm factorii de risc cardiovascular la persoanele de la vârstă medie până la în vârstă care dorm prea mult", a conchis ea.
Studiul poate fi găsit AICI.
-
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
-
Restricția fluxului sanguin accelerează dezvoltarea cancerului30.08.2025, 16:03
-
-
-
-
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.