Ce se întâmplă în creier când mănânci mai puțin

Care este, de fapt, legătura dintre cât mâncăm și sănătatea creierului? Atunci când reducem aportul caloric, creierul resimte schimbări în metabolismul și activitatea celulară. Semnalele transmise de celulele nervoase și microglia influențează modul în care neuronii se regenerează, protejează mielina și răspund la stres oxidativ. Studiile sugerează că alimentația pe termen lung poate dicta ritmul îmbătrânirii creierului și capacitatea sa cognitivă.

Cum afectează restricția calorică pe termen lung creierul

Reducerea aportului caloric cu 30% pe parcursul a 20 de ani poate proteja funcția celulelor cerebrale și încetini semnele moleculare ale îmbătrânirii. Studiile recente indică faptul că obiceiurile alimentare pe termen lung influențează sănătatea creierului.

Pe măsură ce organismul îmbătrânește, celulele sistemului nervos central își pierd eficiența. Problemele metabolice și acumularea de daune oxidative afectează funcția normală a neuronilor. În special, teaca de mielină, care protejează fibrele nervoase, se degradează. Această pierdere determină deteriorarea materiei albe și încetinirea comunicării între neuroni, arată studiul publicat în Aging Cell.

Rolul microgliei și inflamația cronică

Microglia, celulele imune ale creierului, trec de la o activitate protectoră la o activitate persistentă care favorizează inflamația. Această schimbare apare frecvent în procesul de îmbătrânire și în boli neurodegenerative, precum Alzheimer. Inflamația cronică poate deteriora neuronii și accelera declinul cognitiv.

Studiul pe termen lung privind restricția calorică

Cercetătorii de la Boston University Chobanian & Avedisian School of Medicine au analizat efectele reducerii aportului caloric cu 30% timp de peste două decenii. Studiul a urmărit două grupuri: unul cu dietă standard și unul cu restricție calorică. După decesul participanților, s-au efectuat analize postmortem pentru a evalua îmbătrânirea celulară.

Descoperiri moleculare în celulele creierului

Analizele prin secvențiere RNA la nivel de nucleu au arătat diferențe clare între grupuri. Celulele creierului din grupul cu restricție calorică au prezentat:

• Funcție metabolică mai puternică
• Niveluri ridicate de expresie a genelor asociate cu mielina
• Activitate crescută în căile metabolice care sprijină producția și întreținerea mielinei

Aceste modificări indică faptul că dieta poate influența îmbătrânirea creierului la nivel molecular și ar putea susține capacitatea cognitivă și învățarea.

Implicații pentru sănătatea creierului și dietă

Cercetătorii sugerează că obiceiurile alimentare regulate au un impact semnificativ asupra sănătății cerebrale. Adoptarea unei diete cu restricție calorică moderată pe termen lung poate proteja structurile neuronale și întârzia unele aspecte ale îmbătrânirii creierului.