Dieta proastă e vinovată de 1 din 5 decese, la nivel global. Studiu

Dieta proastă face ravagii. Oamenii din aproape toate regiunile lumii ar putea beneficia de reechilibrarea dietelor lor pentru a consuma cantități optime din diferite alimente și substanțe nutritive, arată studiul „Global Burden of Disease" de urmărire a tendințelor consumului în funcție de 15 factori alimentari, din 1990 până în 2017, în 195 de țări, și care a fost publicat, ieri, în The Lancet.

Studiul, în care se vorbește include și România în Europa de Est, estimează că unul din cinci decese la nivel global - echivalent cu 11 milioane de decese anual - este asociat cu o dietă proastă, iar dieta contribuie la o serie de boli cronice la oameni din întreaga lume. În 2017, mai multe decese au fost cauzate de diete cu cantități prea mici de alimente „sănătoase" și „nutritive", cum ar fi cerealele integrale, fructele, legumele sau nucile, decât prin diete cu un nivel ridicat de alimente precum grăsimile trans, băuturile zaharoase și nivelurile ridicate de carne roșie și prelucrată.

Prea multă sare, prea puține fructe și legume

Autorii spun ca descoperirile lor subliniază nevoia urgentă de eforturi globale coordonate pentru îmbunătățirea regimului alimentar, prin colaborarea cu diferite secțiuni ale sectorului alimentației publice și prin politici care să ducă la adoptarea unor diete echilibrate.

„Acest studiu afirmă ceea ce mulți cred de mai mulți ani - faptul că dieta săracă este responsabilă pentru mai multe decese decât orice alt factor de risc din lume", spune autorul studiului dr. Christopher Murray, director al Institutului pentru Metrică și Evaluarea Sănătății, de la Universitatea din Washington, SUA.

„În timp ce sodiul, zahărul și grăsimile au fost punctul central al dezbaterilor politice din ultimele două decenii, evaluarea noastră sugerează că principalii factori de risc alimentar sunt consumul ridicat de sodiu sau consum redus de alimente sănătoase, cum ar fi cerealele integrale, fructele, nucile, semințele și legumele. Lucrarea subliniază, de asemenea, necesitatea unor intervenții cuprinzătoare pentru promovarea producției, distribuției și consumului de alimente sănătoase în toate națiunile".

Impactul dietei asupra bolilor netransmisibile și a mortalității

Studiul a evaluat consumul de alimente și substanțe nutritive importante în 195 de țări și a cuantificat impactul dietelor proaste asupra deceselor și a bolilor cauzate de bolile netransmisibile (în special cancerele, bolile cardiovasculare și diabetul zaharat). Cercetătorii au urmărit tendințele între anii 1990 și 2017.

Anterior, evaluarea la nivelul populației a efectelor dietei suboptimale asupra sănătății nu a fost posibilă din cauza complexității caracterizării consumului alimentar din diferite națiuni. Noul studiu combină și analizează date din studii epidemiologice - în absența unor studii randomizate pe termen lung, care nu sunt întotdeauna fezabile în nutriție - pentru a identifica asociațiile între factorii alimentari și bolile netransmisibile.

11 milioane de decese în 195 de țări legate de dieta proastă

Studiul a analizat 15 elemente care țin de nutriție - diete bogate în fructe, legume, vegetale, cereale integrale, nuci și semințe, lapte, fibre, calciu, fructe de mare, acizi grași omega-3, grăsimi polinesaturate și diete bogate în carne roșie, carne procesată, băuturi îndulcite cu zahăr, acizi grași trans și sodiu. Autorii au observat că există valori diferite în datele disponibile pentru fiecare factor alimentar, ceea ce sporește incertitudinea statistică a acestor estimări - de exemplu, în timp ce datele privind numărul de persoane care au consumat cei mai mulți factori alimentari au fost disponibile pentru aproape toate țările (95%), datele pentru estimările consumului de sare au fost disponibile numai pentru aproximativ una din patru țări.

În ansamblu, în 2017, aproximativ 11 milioane de decese au fost atribuite dietei proaste. Dietele bogate în sodiu, cu conținut scăzut de cereale întregrale și fructe, au reprezentat în total mai mult de jumătate din totalul deceselor legate de regimul alimentar la nivel global în 2017.

Cauzele acestor decese au inclus 10 milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare, 913.000 de decese provocate de cancer și aproape 339.000 de decese cauzate de diabetul de tip 2. Decesele legate de regimul alimentar au crescut de la 8 milioane în 1990, în mare parte datorită creșterii populației și îmbătrânirii acesteia.

Trenduri globale în consum

Autorii au descoperit că aportul tuturor celor 15 elemente nutritive a fost suboptimal pentru aproape fiecare regiune a lumii – în nicio regiune populația nu condumă cantitatea optimă in toți cei 15 factori alimentari și niciun factor alimentar nu a fost consumat în cantități potrivite de toate cele 21 de regiuni din lume.

Unele regiuni au reușit să consume niște elemente dietetice în cantități potrivite. De exemplu, consumul de legume a fost optim în Asia Centrală, așa cum a fost consumul de acizi grași omega-3 în țările cu venituri mari din Asia-Pacific și consumul de leguminoase în Caraibe, America Latină tropicală, Asia de Sud, Africa de vest sub-sahariană și est Africa Sub-Sahariană.

Cele mai mari discrepanțe față de consumul optim au fost observate pentru nuci și semințe/sâmburi, lapte, cereale integrale, iar cele mai mari excese au fost observate pentru băuturile îndulcite cu zahăr, carnea prelucrată și sare. În medie, lumea a mâncat doar 12% din cantitatea recomandată de nuci și semințe (în jur de 3g consum mediu pe zi, comparativ cu 21g recomandat pe zi) și a băut în jur de zece ori mai mult decât cantitatea recomandată de băuturi îndulcite cu zahăr (49 de grame în medie pe zi, comparativ cu 3g cât este recomandat).

În plus, dieta globală a inclus 16% din cantitatea recomandată de lapte (71g în medie pe zi, comparativ cu 435g cât e recomandată pe zi), aproximativ un sfert (23%) din cantitatea recomandată de cereale integrale (29 g aport mediu pe zi, față de 125g recomandat pe zi), aproape dublu (cu 90% mai mult) intervalul recomandat de carne procesată (aproximativ 4g consum mediu pe zi, comparativ cu 2g recomandat pe zi) și 86% mai mult sodiu (aproximativ 6g aport mediu pe zi, comparativ cu sodiul urinar în 24 ore de doar 3 g pe zi).

Magnitudinea bolilor legate de regimul alimentar prost evidențiază faptul că numeroase campanii existente pentru alimentație sănătoasă nu au fost eficiente, iar autorii solicită noi intervenții în sistemul alimentar pentru a reechilibra dietele din întreaga lume. Este important să menționăm că schimbările trebuie să fie sensibile la efectele asupra mediului ale sistemului alimentar global, pentru a evita efectele negative asupra schimbărilor climatice, pierderii biodiversității, degradării terenurilor, epuizării apelor dulci și degradării solului.

Variații regionale

La nivel regional, aportul ridicat de sare (de peste 3g pe zi) a fost cel mai important risc alimentar pentru deces și boli în China, Japonia și Thailanda. Consumul redus de cereale integrale (sub 125g pe zi) a fost principalul factor de risc alimentar pentru deces și boli în SUA, India, Brazilia, Pakistan, Nigeria, Rusia, Egipt, Germania, Iran și Turcia. În Bangladesh, consumul redus de fructe (sub 250 g pe zi) a fost cel mai important risc alimentar și, în Mexic, aportul scăzut de nuci și semințe/sâmburi (sub 21g pe zi) a fost pe primul loc. Consumul ridicat de carne roșie (peste 23g pe zi), carnea procesată (peste 2g pe zi), grăsimi trans (peste 0,5% din energia zilnică totală) și a băuturilor îndulcite cu zahăr (peste 3g pe zi) erau la finalul listei de riscuri dietetice pentru deces și boli, pentru țările cu densitate mare de populație.

Cele mai mari probleme în alimentația din regiunea noastră

În Europa de Est, ca să revenim aproape de casă, primul și cel mai periculos prost obicei alimentar este acela că nu mâncăm suficiente cereale integrale. Pe locul 2, vinovatul secundar de atâtea decese este consumul redus de fructe, iar pe locul 3 - consumul redus de nuci și semințe / sâmburi. Pe locul 4 avem consumul ridicat de sare, iar pe 5 și 6, aportul scăzut de omega-3 și de vegetale.

Autorii studiului notează unele limitări ale cercetrii, inclusiv faptul că, în timp ce utilizează cele mai bune date disponibile, există lacune în datele la nivel național reprezentative la nivel individual pentru consumul de alimente și substanțe nutritive cheie din întreaga lume. Prin urmare, generalizarea rezultatelor poate să nu fie adecvată, deoarece majoritatea studiilor privind dieta și rezultatele bolii se bazează în mare parte pe descreșterea populației Europene și este de dorit o cercetare suplimentară în alte populații. Rezistența dovezilor epidemiologice care leagă factorii alimentari de deces și boală provine în cea mai mare parte din studiile observaționale și nu este la fel de puternică ca dovezile care leagă alți factori de risc major (cum ar fi tutunul și hipertensiunea arterială) de starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea asociațiilor dintre alimentație și sănătate sunt susținute de studii randomizate pe termen scurt cu factori de risc pentru boală ca rezultate.