Antrenorii de sănătate și nutriție sunt din ce în ce mai populari din cauza dificultății de a determina ce să mănânci pentru a pierde în greutate și a te simți satisfăcut. Dieta este alcătuită din trei macronutrienți de bază: grăsimi, proteine și carbohidrați. Proporțiile și tipurile acestor nutrienți sunt adesea dezbătute.
Un nou studiu sugerează că anumite grăsimi și proteine vă pot ajuta să trăiți mai mult și să preveniți bolile cardiovasculare și cancerul, în timp ce excesul de anumiți carbohidrați poate avea efectul opus.
Macronutrienții necesari pentru o viață mai lungă
Un studiu realizat de cercetători de top în domeniul nutriției și sănătății din China a analizat peste 120 de studii efectuate pe mai mult de 5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 19 și 99 de ani pentru a determina asocierile dintre macronutrienți și longevitate, cancer și sănătatea inimii.
Cercetătorii au descoperit că o dietă care variază sursele de macronutrienți a fost cel mai important factor care duce la o durată de viață mai lungă. Grăsimile nesaturate, cum ar fi cele mononesaturate și polinesaturate (MUFA), au fost în general asociate cu mai puține probleme cardiace, în timp ce uleiul de măsline, nucile și peștele gras au condus la o viață potențial mai lungă și mai sănătoasă.
Grăsimile saturate, în special cele provenite din surse de carne roșie, au fost asociate cu rezultate mai proaste în ceea ce privește cancerul. Aportul total de grăsimi părea să prelungească viața atâta timp cât provenea dintr-o serie de alimente.
Citește și: Cât de des să faci exerciții fizice. Importanța recuperării și a diversității în rutina ta de fitness
Foto: Freepik @bralnina
Proteinele și impactul asupra sănătății
Studiul a constatat că un aport crescut de proteine din surse vegetale sau animale, în special din carne roșie, a fost legat de un risc mai mic de boli cardiovasculare. În timp ce proteinele de origine animală nu au fost legate de mortalitatea generală sau de ratele de cancer, creșterea proteinelor de origine animală ar putea fi legată de bolile cardiovasculare. Sursele de proteine vegetale, cum ar fi fasolea, nucile și cerealele, au arătat, de asemenea, rate mai mici de boli cardiovasculare.
Un studiu a constatat că un consum ridicat de carbohidrați rafinați, inclusiv alimente bogate în amidon sau zaharoase, cum ar fi fructele, legumele, cerealele, pâinea albă, dulciurile și sucurile, este asociat cu diabetul, sindromul metabolic și inflamația cronică, toate acestea fiind legate de evoluția bolilor cardiovasculare. Autorii au constatat că tipul de carbohidrați contează, iar raportul este, de asemenea, important.
Vezi și: Importanța unui somn adecvat în prevenirea bolilor cardiovasculare. Scade riscul genetic de boli coronariene și accident vascular cerebral
Echilibru în alimentație
Un aport de aproximativ 50% până la 55% de carbohidrați a fost asociat cu cel mai mic risc de mortalitate. Ei au concluzionat că sunt justificate cercetări suplimentare privind carbohidrații simpli și complecși, dar înlocuirea grăsimilor cu carbohidrați ar putea fi dăunătoare ca mesaj pentru oameni.
Organizația Mondială a Sănătății sugerează reducerea aportului total de grăsimi în schimbul unui aport mai mare de carbohidrați, dar efectele pe termen lung ale macronutrienților asupra rezultatelor în materie de sănătate sunt atât incomplete, cât și contradictorii.
Autorii susțin că orientările dietetice actuale nu transmit un mesaj clar de a consuma mai mulți carbohidrați, subliniind importanța unui aport echilibrat de nutrienți într-un model alimentar sănătos. De asemenea, ei sugerează că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege modul în care calitatea nutrienților afectează longevitatea, sănătatea inimii și riscul de cancer. Majoritatea studiilor au raportat doar cantitățile totale și puține au făcut distincție între calitatea principalilor nutrienți.
Înțelegerea impactului calității nutrienților din alimentație asupra bolilor va ajuta la formularea politicilor de sănătate publică și a orientărilor dietetice. Studiul sugerează că indivizii ar trebui să consume proteine adecvate, să opteze pentru carbohidrați minim procesați, cu un conținut ridicat de fibre, și să se limiteze la grăsimi nesaturate ca sursă principală, limitând în același timp carbohidrații zaharoși și procesați.
