Malarie, insuficiență cardiacă: pericolele la care sunt predispuși bolnavii

Oamenii diagnosticați cu malarie ar avea un risc crescut cu 30% de a dezvolta insuficiență cardiacă, demonstrează un mic studiu.
Malarie, insuficiență cardiacă. "Am observat o creștere a incidenței cazurilor de malarie și ceea ce este interesant este că am văzut aceeași creștere a bolilor cardiovasculare în aceleași regiuni", a declarat unul dintre autorii unui mic studiu, dr Philip Brainin de la Spitalul Universitar Herlev-Gentofte, Danemarca.
Declarația a fost făcută la Congresul Mondial de Cardiologie, alături de concluziile studiului, potrivit unui comunicat.
Malaria afectează peste 219 milioane de oameni de pe glob în fiecare an, susțin datele din 2018 ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Malarie, insuficiență cardiacă: risc mare de boli de inimă
În demersul lor, cercetătorii au folosit registrele la nivel național din Danemarca ca să identifice pacienții cu antecedente de infecție cu malarie în perioada ianuarie 1994 și ianuarie 2017. Vârsta medie a pacienților prinși în studiu a fost între 34 de ani. 58% dintre aceștia au fost bărbați.
Oamenii de știință au găsit în bazele de date 3.989 de cazuri de malarie. 40% dintre aceștia aveau Plasmodium falciparum, un parazit transmis prin mușcături de țânțar care este responsabil pentru majoritatea cazurilor severe de malarie la om. Participanții la studiu au fost monitorizați în timp, de-a lungul a 11 ani. Astfel s-au descoperit 69 de cazuri de insuficiență cardiacă și 68 de cazuri de deces cardiovascular - care, susțin cercetătorii, a fost considerat în limita normală.
„Acești pacienți au avut o probabilitate crescută de 30% de a dezvolta insuficiență cardiacă în timpul perioadei de monitorizare. (...) Treizeci la sută este un număr mare, dar trebuie să înțelegeți, de asemenea, că este un studiu relativ mic, care este o limitare. În prezent, rezultatele acestui studiu generează mai multe ipoteze pentru studiile viitoare", apreciază Philip Brainin.
Acesta a subliniat că deși riscul de insuficiență cardiacă a fost crescut pentru pacienții din studiu, nu a existat o legătură cu atacul de cord sau cu moartea cardiovasculară. "Cred că aceste descoperiri sunt destul de interesante nu numai din perspectiva epidemiologică, ci și din perspectiva medicală. Dacă malaria este potențial legată de boala cardiacă, ar putea reprezenta o țintă terapeutică pe care am putea-o folosi pentru a controla și preveni boala cardiacă în aceste regiuni", afirma acesta, conform sursei citate.
Malarie, insuficiență cardiacă: concluzii finale
În opinia specialistului, "există loc pentru mai multe cercetări cu privire la o complicație potențial neglijată a malariei, care ar putea fi dezvoltarea unei boli cardiace sau insuficiență cardiacă. Și sper că aceste descoperiri vor fi un catalizator pentru cercetările viitoare în acest domeniu".
Philip Brainin și grupul său vor începe din 2020 o colaborare cu Universitatea Federală din Acre, Brazilia, în cadrul căreia vor cerceta pacienți cu malarie și starea lor cardiovasculară analizând biomarkeri, ecocardiograme etc.
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
Justin Timberlake are boala Lyme. Totul despre Lyme: simptome și stadii
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Pericolul invizibil al sezonului cald. La ce să fii atent dacă mergi la mare sau piscină
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.