Minim 10 minute petrecute în natură: ce efecte are asupra psihicului la studenți

Noile cercetări efectuate de o echipă interdisciplinară Cornell au descoperit că doar 10 minute într-un cadru natural îi pot ajuta pe studenți să se simtă mai fericiți și să diminueze efectele atât ale stresului fizic cât și psihic.

Cercetarea, publicată în Frontiers in Psychology, face parte dintr-o examinare mai mare a „terapiei naturii” și își propune să ofere o doză ușor realizabilă pe care medicii o pot prescrie ca măsură preventivă împotriva nivelurilor ridicate de stres, anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală se confruntă studenții colegiului.

„Nu este nevoie de mult timp pentru a obține beneficiile pozitive - vorbim 10 minute afară în natură”, a declarat autorul principal Gen Meredith, director asociat al programului Master of Public Health and lector la College of Veterinary Medicine. „Credem cu tărie că fiecare student, indiferent de subiect sau cât de mare este volumul lor de muncă, are atâta timp în fiecare zi, sau cel puțin de câteva ori pe săptămână”.

Meredith și coautorii săi au analizat studiile care au examinat efectele naturii asupra oamenilor de vârstă universitară (nu mai mici de 15 ani, nu mai mari de 30 de ani) pentru a descoperi cât timp ar trebui să petreacă studenții în afară și ce ar trebui să facă în timp ce sunt acolo. Ei au descoperit că 10-50 minute în spațiile naturale a fost cel mai eficient pentru a îmbunătăți starea de spirit, concentrarea și markeri fiziologici, cum ar fi tensiunea arterială și ritmul cardiac.

„Nu este vorba de o scădere a efectelor după 50 de minute, ci mai degrabă că beneficiile fiziologice și auto-raportate psihologice tind să fie plafonate după asta”, a declarat co-autorul Donald Rakow, profesor asociat la Școala de Științe Integrative a Plantelor.

Trebuie doar să stea sau să se plimbe

Pentru a se bucura de efectele pozitive ale timpului petrecut în natură, elevii trebuie doar să stea sau să meargă, cele două activități primare pe care cercetătorii le-au examinat în efortul de a oferi recomandări accesibile.

„Am vrut să menținem acest acces la natură cât mai simplu și realizabil”, spune Rakow. „Deși există multă  literatură în cadrul programelor în aer liber mai lungi, am dorit să cuantificăm dozele în minute, nu în zile”.

Pentru universitățile urbane, cercetările sugerează că adăugarea de elemente verzi într-un spațiu construit poate produce aceleași rezultate. Timpul petrecut în natură este cel care aduce beneficii, nu neapărat natura în sine.

„Aceasta este o oportunitate de a ne provoca gândirea în jurul a ceea ce poate fi natura”, spune Meredith. „Este cu adevărat peste tot în jurul nostru: copaci, o plantă cu flori, un pat cu iarbă sau o zonă împădurită”.

Prin această lucrare se dorește justificarea unei recomandări de la medic pentru a peterce timp în natură, ca metodă de prevenire sau de evitare a stresului și anxietății, sprijinind în același timp rezultatele fizice și mentale. Cercetătorii au dorit să ia în considerare ce „doză” ar trebui să fie prescrisă studenților de vârstă universitară pentru a arăta un efect. Ei speră că atunci când este aplicat la universități, acesta va face parte din rutina unui student și va fi consumat în doze regulate, precum o pastilă.

„Prescrierea unei „doze” poate legitima recomandarea medicului și poate da un scop tangibil”, spune Meredith. „Este altceva decât să spui: Du-te afară.”