Mitul celor 21 de zile pentru formarea unui obicei, demontat. Se ajunge chiar și la câteva luni

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
mitul celor 21 de zile. FOTO: Freepik
mitul celor 21 de zile. FOTO: Freepik

Cercetătorii au demontat mitul celor 21 de zile pentru formarea unui obicei. Cât durează să te ”împrietenești” cu micul dejun sau cu sala de sport.

Pentru implementarea unor automatisme este nevoie de repetiție, iar în anii 60 a fost vehiculată ideea că este nevoie de numai trei săptămâni pentru schimbarea obiceiurilor și formarea altora noi.

Studii recente au demontat acest mit și au arătat că oamenii au nevoie de mai mult timp pentru a intra într-un ritm în privința executării exercițiilor fizice, de exemplu, care sunt parte dintr-un stil de viață sănătos.

Cercetătorii de la Caltech, de la Universitatea din Chicago și de la Universitatea din Pennsylvania au pus la îndoială această idee deja îndoielnică, folosind date provenite de la peste 30.000 de persoane care au mers la sală și care au făcut sport de 12 milioane de ori în decursul unei perioade de patru ani și de la peste 3.000 de lucrători din spitale care s-au spălat pe mâini de 40 de milioane de ori în decursul a aproape 100 de ture.

Vezi și: Ciupercă, amenințare la sănătatea globală. Ucigașul persoanelor cu imunitate scăzută: Pune stăpânire pe oameni și îi transformă în zombi

Mersul la sală, rutină după câteva luni

Utilizând instrumente de învățare automată pentru a analiza momentul în care comportamentele oamenilor au devenit previzibile - și, prin urmare, obișnuite - cercetătorii au descoperit că (poate deloc surprinzător) unele obiceiuri durează mai mult decât altele să se formeze. De exemplu, pentru a intra în ritmul de a face exerciții fizice durează în medie aproximativ șase luni.

”Contrar credinței populare într-un număr magic de zile pentru a dezvolta un obicei, am constatat că, de obicei, este nevoie de luni pentru a forma obiceiul de a merge la sală, dar de săptămâni pentru a dezvolta obiceiul de a se spăla pe mâini în spital”, scrie echipa de oameni de știință comportamentală, condusă de Colin Camerer de la California Institute of Technology (Caltech), citată de Science Alert.

3. -imagine fara descriere- (defocused-woman-showing-her-hands-covered-soap_03618100.jpg)

Spălarea pe mâini. FOTO: Freepik

Încercarea de a înțelege obiceiurile, atât în privința creării lor, cât a distrugerii lor, a arătat un interes continuu pentru psihologi.

Astfel, obiceiurile, bune sau mai puțin bune, pot avea ramificații importante asupra sănătății și bunăstării fiecăruia dintre noi.

Obiceiurile bune ne pot ușura efortul mental în luarea deciziilor, uneori trebuie să facem acest lucru foarte repede, cumva pe pilot automat.

Asta, în vreme ce obiceiurile rele, care de cele mai multe ori sunt bazate pe diferite dependențe, alcool, fumat, jocuri de noroc, pot să distrugă viețile, a celor dependenți, dar și a celor din jurul lor.

Vezi și: Ce să faci în caz de enterocolită. Dorobăț: Am uitat ceea ce ne-au învățat părinții și bunicii noștri

Două luni pentru micul dejun

Se știe faptul că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, însă foarte mulți sar peste acesta, iar obiceiul nu este deloc bun pentru sănătate.

Un studiu de referință din 2009 a constatat că oamenii au avut nevoie de aproximativ două luni pentru a stabili obiceiul de a lua micul dejun.

2. -imagine fara descriere- (front-view-breakfast-table-with-eggs-buns-cheese-fresh-juice-restaurant-during-daytime-food-meal-breakfast-2_82225800.jpg)

Mic dejun. FOTO: Freepik @KamranAydinov

De altfel a exista o mare variație între cei aproape 100 de voluntari, în sensul că a fost nevoie de la 18 până la 254 de zile pentru ca oamenii să simtă că noul obicei format a devenit automat.

Cu toate acestea, studiile respective se bazau pe faptul că oamenii completau sondaje pentru a-și raporta comportamentele, în timp ce acest nou studiu a analizat date punctuale privind vizitele la sala de sport și practicile de spălare a mâinilor pentru a vedea când comportamentele reale și repetate au devenit previzibile.

”Cu ajutorul învățării automate, putem observa sute de variabile de context care pot fi predictive în ceea ce privește execuția comportamentală”, explică Anastasia Buyalskaya, specialist în științe comportamentale.

Dacă spălatul pe mâini a devenit un automatism, mai ales pe perioada pandemiei, când a fost una dintre principalele recomandări pentru prevenirea infectării cu COVID-19, în cazul activităților fizice lucrurile au stau diferit.

Astfel, în cazul în care trecuse mai multă vreme de la ultima ”vizită” la sala de sport, era mai puțin probabil ca cei care mergeau la sală să se întoarcă, dar ora din zi a avut o influență redusă asupra prezenței obișnuite a oamenilor.

Ca și în cazul cercetărilor anterioare, se pare că păstrarea unei anumite flexibilități în cadrul unei rutine de exerciții fizice este importantă, dar și consecvența este la fel de importantă.

Două treimi dintre cei care merg frecvent la sală au rămas fideli acelorași zile. Potrivit altor studii, motivația atinge cote maxime atunci când se schimbă rutina zilelor de sală, mai transmit cercetătorii.

Vezi și: Agresivitatea copiilor, asociată cu fuga spre online. Dumitru: Copilul vede un haos. Ce vede în online n-are nicio legătură cu realitatea

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel