Un nou studiu sugerează că nivelurile scăzute de magneziu pot fi asociate cu deteriorarea ADN-ului și un risc crescut de boli degenerative, precum Alzheimer.
Un studiu publicat în European Journal of Nutrition sugerează că nivelurile scăzute de magneziu pot fi legate de deteriorarea ADN-ului și de riscul anumitor boli degenerative, cum ar fi Alzheimer.
Magneziul, un mineral cheie, este asociat cu un somn mai bun, ameliorarea anxietății și îmbunătățirea sănătății inimii. Studiul este mic și necesită cercetări suplimentare pentru a înțelege legătura. Constatările subliniază importanța asigurării unui aport adecvat de magneziu pentru sănătatea generală.
Un studiu efectuat în Australia a constatat că magneziul joacă un rol crucial în susținerea enzimelor necesare copierii și reparării ADN-ului. Cercetătorii au prelevat probe de sânge de la 172 de adulți de vârstă mijlocie și le-au examinat nivelurile de magneziu, homocisteină, folat și vitamina B12, precum și markerii de deteriorare a ADN-ului.
Nivelurile ridicate de homocisteină din sânge au fost legate de riscul crescut de deteriorare a ADN-ului, care ar putea duce la boli neurodegenerative precum demența, boala Alzheimer și boala Parkinson, precum și la defecte ale tubului neural.
Studiul a constatat că participanții cu niveluri scăzute de magneziu au avut tendința de a avea niveluri mai ridicate de homocisteină și viceversa. Cei cu niveluri mai ridicate de magneziu păreau să aibă, de asemenea, niveluri mai ridicate de folat și vitamina B12.
Un nivel scăzut de magneziu și un nivel ridicat de homocisteină au fost legate de biomarkeri mai mari de deteriorare a ADN-ului, sugerând că un nivel scăzut de magneziu este legat de un risc mai mare de deteriorare a ADN-ului, care ar putea duce la anumite boli cronice degenerative.
Magneziul este esențial pentru replicarea normală a ADN-ului și ajută la formarea antioxidanților, astfel încât studiul a constatat că magneziul protejează ADN-ul împotriva deteriorării. Implicațiile pentru reducerea riscului de boli neurodegenerative și de îmbătrânire accelerată sunt interesante.
Foto: Freepik @yanadjana
Magneziul este esențial pentru producerea de energie, contracția musculară, transmiterea nervoasă, menținerea densității osoase și un sistem imunitar sănătos. Nivelurile scăzute de magneziu pot provoca crampe musculare, oboseală, ritm cardiac neregulat și riscuri mai mari de osteoporoză, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.
De asemenea, poate promova o mai bună calitate și durată a somnului prin reglarea neurotransmițătorilor și hormonilor, cum ar fi melatonina, și reducerea nivelului de cortizol și a simptomelor de anxietate. Nivelurile cronice scăzute de magneziu pot duce la riscuri mai mari de osteoporoză, hipertensiune arterială și diabet de tip 2.
Aportul alimentar recomandat pentru magneziu variază în funcție de vârstă și sex, bărbații adulți având nevoie de 400-420 miligrame zilnic, iar femeile adulte de 310-360 miligrame. Magneziul poate fi obținut din legume cu frunze verzi precum spanacul și varza kale, nuci și semințe precum migdalele, caju și semințele de dovleac, cereale integrale precum orezul brun și quinoa, leguminoase precum fasolea neagră și lintea, pește gras precum somonul și macroul și produse lactate precum iaurtul.
Alimentele bogate în magneziu includ spanacul, migdalele, fasolea neagră, quinoa, semințele de dovleac, avocado și tofu.
Aproape 50% dintre adulți nu consumă cantitatea recomandată de magneziu, ceea ce se poate datora din diverse motive. Deficitul de magneziu poate provoca simptome precum crampe musculare, oboseală sau bătăi neregulate ale inimii și poate afecta și persoanele cu anumite afecțiuni medicale.
Suplimentele de magneziu pot fi benefice pentru sportivi și pentru cei care se angajează în activități fizice intense, deoarece ajută la funcția musculară și la recuperare. Adulții în vârstă pot avea o absorbție redusă și o excreție crescută a magneziului, ceea ce face mai probabil ca aceștia să aibă nevoie să ia un supliment.
Există mai multe tipuri de suplimente de magneziu, fiecare cu biodisponibilitate diferită, cum ar fi citratul de magneziu, glicinatul și malatul. Citratul de magneziu este bine absorbit și poate acționa ca un laxativ, în timp ce glicinatul de magneziu este bine absorbit și nu acționează de obicei ca un laxativ.
Dacă aveți îngrijorări cu privire la aportul de magneziu sau aveți simptome de deficiență, discutați cu medicul dumneavoastră. Acesta va discuta despre diferitele forme și tipuri de suplimente de magneziu. Obținerea unei cantități suficiente de magneziu în dietă ar putea ajuta la prevenirea bolilor degenerative, astfel încât este important să consultați furnizorul dvs. cu privire la suplimente.
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
Ai dureri de stomac și senzație de arsură? Nu mai ignora semnalele. Ce alimente îți pot salva stomacul și pe care trebuie să le eviți.
