Postul intermitent: dieta cu care trăiești bine și mai mult. Rezoluții de Anul Nou

Un neurolog a realizat o analiza a tuturor studiilor medicale relevante despre postul intermitent, iar concluzia sa este că ar fi o bună rezoluție de Anul Nou adoptarea acestei diete.
Pentru multe persoane, Anul Nou este un moment pentru a adopta noi obiceiuri, ca un angajament reînnoit pentru sănătatea personală. Abonamente la sală, diete miraculoase, un nou stil de viață...
Dar, dovezile științifice susțin afirmațiile făcute despre aceste diete? Într-un studiu de revizuire publicat în numărul din 26 decembrie al New England Journal of Medicine, neurologul Mark Mattson de la Johns Hopkins Medicine, doctor în științe medicale, concluzionează că postul intermitent merită „toți banii", cum se spune.
Dr Mattson, care a studiat impactul asupra sănătății al postului intermitent timp de 25 de ani și l-a adoptat chiar el în urmă cu aproximativ 20 de ani, scrie că „postul intermitent ar putea face parte dintr-un stil de viață sănătos". Profesor de neuroștiințe la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins, Mattson spune că noul său articol este destinat să clarifice știința și aplicațiile clinice ale postului intermitent, în moduri care pot ajuta medicii să ghideze pacienții care vor să-l încerce.
Tipurile de post intermitent
El spune că dietele de tip post intermitent se încadrează, în general, în două categorii: hrănirea zilnică cu într-un timp limitat, care restrânge practic orele de mâncare la până la 6-8 ore pe zi și așa-numitul post intermitent 5:2, în care oamenii se limitează la o masă de mărime moderată în două zile din fiecare săptămână.
O serie de studii efectuate pe animale și unele studii umane au arătat că alternarea între perioadele de post și mâncare susține sănătatea celulară, probabil prin declanșarea unei adaptări antice la perioadele de lipsă de alimente, numită comutație metabolică. Un astfel de comutator se produce atunci când celulele își consumă depozitele de combustibil pe bază de zahăr, accesibile rapid, și încep să transforme grăsimea în energie într-un proces metabolic mai lent.
Mattson spune că studiile au arătat că această activare îmbunătățește reglarea glicemiei, crește rezistența la stres și suprimă inflamațiile. Deoarece majoritatea americanilor mănâncă trei mese plus gustări în fiecare zi, nu declanșează comutatorul și nici n-au parte de beneficiile sugerate.
În articol, Mattson notează că patru studii, atât la animale, cât și la oameni, au descoperit că postul intermitent a scăzut și tensiunea arterială, nivelul lipidelor din sânge și ritmul cardiac în stare de repaus.
Dovezi sunt, de asemenea, și că postul intermitent poate modifica factorii de risc asociați obezității și diabetului, spune Mattson. Două studii efectuate la Spitalul Universitar din South Manchester, NHS Foundation Trust, pe 100 de femei supraponderale, au arătat că cele din dieta intermitentă 5: 2 au pierdut pe parcurs aceeași greutate ca și femeile care au restricționat caloriile, dar s-au descurcat mai bine în ceea ce privește sensibilitatea la insulină și reducerea grăsimii de pe abdomen decât cele din grupul de reducere a caloriilor.
Beneficii dovedite
Mai recent, spune dr Mattson, studiile preliminare sugerează că postul intermitent ar putea aduce și sănătatea creierului. Un studiu clinic multicentric coordonat de Universitatea din Toronto, în aprilie, a descoperit că 220 de adulți sănătoși, neobezi, care au menținut o dietă cu restricție de calorii timp de doi ani, au prezentat semne de îmbunătățire a memoriei la o baterie de teste cognitive. Deși este nevoie de mult mai multe cercetări pentru a dovedi orice efecte ale postului intermitent asupra învățării și a memoriei, Mattson spune că dacă se găsește această dovadă, postul - sau un echivalent farmaceutic care îl imită - poate oferi intervenții care pot opri neurodegenerarea și demența.
„Ne aflăm într-un punct de tranziție în care în curând am putea lua în considerare adăugarea de informații despre postul intermitent în curricula din școlile medicale, alături de sfaturi standard despre diete sănătoase și exerciții fizice", spune el.
Mattson recunoaște că cercetătorii „nu înțeleg pe deplin mecanismele specifice de comutație metabolică" și că „unele persoane sunt incapabile sau nu doresc să adere" la regimurile de post. Dar el susține că, cu îndrumare și cu oarecare răbdare, majoritatea oamenilor le-ar poate încorpora în viața lor.
Durează ceva timp pentru ca organismul să se adapteze postului intermitent și să depășească foamea și iritabilitatea care o însoțesc. „Pacienții trebuie informați că faptul că simt foame și iritabilitate este frecvent la început și, de obicei, asta trece după două săptămâni până la o lună, pe măsură ce corpul și creierul se obișnuiesc cu noul obicei", spune Mattson.
Pentru a gestiona acest obstacol, dr Mattson sugerează ca medicii să sfătuiască pacienții să crească treptat durata și frecvența perioadelor de post pe parcursul mai multor luni, în loc de a se avânta direct într-un astfel de regim. La fel ca în cazul tuturor schimbărilor din stilul de viață, spune el, este important ca medicii să cunoască informațiile, astfel încât să poată comunica beneficii potențiale, prejudicii și provocări, și să ofere sprijin".
-
-
-
Cum se transmite HIV?17.09.2025, 18:19
-
-
Palatul Victoria, iluminat în verde pentru bolile mitocondriale17.09.2025, 14:38
7 alimente care reduc stresul și anxietatea
Dieta pe care o urmează medicii! Slăbești rapid și îți protejezi inima
Hidratarea: secretul sănătății la orice vârstă. De ce nevoile de apă cresc odată cu vârsta
Impactul consumului de zahăr asupra sănătății mintale. Cât de ușor se formează dependența de zahăr și de ce nu este doar o problemă alimentară
De ce mâncăm junk food după o noapte nedormită? Legătura directă dintre somn, foame și metabolism
Cum să slăbești fără dietă. Trucul simplu care funcționează mereu
Un aliment surprinzător ajută somnul. Îmbunătățește biomarkerii ce au impact direct asupra somnului
Detox cu supă de oase: dietă minune sau minciună virală?
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
Ce să mănânci când ai gastrită? 7 alimente care îți salvează stomacul
Ai dureri de stomac și senzație de arsură? Nu mai ignora semnalele. Ce alimente îți pot salva stomacul și pe care trebuie să le eviți.
Această combinație de alimente îți topește grăsimea de pe burtă
Dieta antiinflamatoare: alimentele care reduc riscul de boli inflamatorii. Rolul dietei în controlul inflamației din corp
Cea mai bună oră să bei cafea pentru a proteja inima. O ceașcă la momentul potrivit aduce beneficii majore
Substanța din corp care provoacă cheaguri de sânge. Uite singurul FRUCT care o ține sub control. NU-l mănânci prea des
Bărbați vs. femei: cine ar trebui să mănânce mai mulți carbohidrați dimineața. Alegerea corectă, bazată pe știință
Legătura dintre alimentație și durere. Cum o dietă echilibrată luptă împotriva durerii cronice
Dieta care ajută la reglarea tensiunii arteriale. Cum să controlezi tensiunea arterială prin alegeri alimentare inteligente.
Legumele care îți curăță ficatul de toxine. Fac minuni pentru ficatul tău. Detoxifiere naturală și eficientă
Superalimente pe care trebuie să le mănânci în fiecare zi. Mâncăruri esențiale pentru energie și vitalitate
Ai trecut de 50 de ani? Așa te ajută alimentația să-ți protejezi mușchii
După 50, corpul tău are nevoie de altceva – află ce alimente te ajută să eviți durerile și accidentările! Cum îți poate proteja dieta mușchii și oasele!
Studiu: sucurile dietetice pot afecta sănătatea creierului
A mâncat un castravete întreg și internetul a explodat. Iată ce s-a întâmplat în corpul lui! Video VIRAL pe TikTok
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
Când se strică mierea? Mituri și realități despre acest super-aliment
Deși este cunoscută pentru proprietățile sale nutritive și durabilitatea sa impresionantă, mierea nu este imună la deteriorare.