O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Anxietatea poate lovi adesea pe neașteptate, mai ales atunci când ești înconjurat de cei dragi. Cu toate acestea, un sfat viral pe TikTok și Instagram sugerează că aplicarea de gheață la ceafă poate ajuta la calmarea anxietății.
Experții în sănătate mintală au confirmat că, deși atingerea gheții se poate simți ca un șoc pentru sistem, atunci când este aplicată strategic, aceasta declanșează modificări fiziologice care ajută la reglarea stresului.
Expunerea la frig pe ceafă sau pe piept declanșează stimularea nervului vagal, care reduce mecanismul de luptă sau de fugă al organismului. Ashwini Nadkarni, director medical asociat al Brigham Psychiatric Specialties la Brigham and Women's Hospital și profesor asistent la Harvard Medical School, consideră că aplicarea gheții pe ceafă poate ajuta la gestionarea anxietății.
Nervul vag, o parte a sistemului nervos parasimpatic, joacă un rol crucial în controlul funcțiilor automate precum respirația, ritmul cardiac și digestia. Ajută la dezactivarea sistemului nervos simpatic, care este responsabil pentru răspunsul „luptă sau fugi”.
Atunci când este stresat sau speriat, răspunsul „luptă sau fugi” crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, conducând la concentrarea pe supraviețuire. Cu toate acestea, sistemul nervos parasimpatic și nervul vag ajută la restabilirea unei stări stabile atunci când stresul a trecut.
Răspunsul „luptă sau fugi” este crucial în situații de pericol fizic, dar poate fi obositor pentru corp și minte atunci când nu este în pericol de moarte. Activarea nervului vag și a sistemului nervos parasimpatic semnalează că organismul nu este în pericol de moarte, permițând calmul și relaxarea.
Nervul vag, cel mai lung nerv cranian din corp, face parte din sistemul nervos parasimpatic, care controlează funcțiile nevoluntare precum ritmul cardiac și digestia. Acesta acționează ca o forță opusă sistemului nervos simpatic, care guvernează mecanismul de luptă sau de fugă. Sistemul parasimpatic acționează ca o frână, permițând corpului să se relaxeze și să se refacă.

Foto: Freepik @Wavebreak Media
Atunci când organismul este în stare de luptă sau de fugă, gheața care atinge ceafa stimulează nervul vag și sistemul nervos parasimpatic, contracarând răspunsul de luptă sau de fugă.
Această stimulare poate crea bucle de feedback în corp și creier, reducând ritmul cardiac al organismului și anxietatea. Pentru a realiza acest lucru, o persoană își poate scufunda capul în apă rece, poate face o baie sau un duș rece, își poate stropi fața cu apă rece sau poate bea apă foarte rece.
Pentru a realiza acest lucru, persoanele se pot angaja, de asemenea, în activități reci, cum ar fi înotul, scăldatul, dușul, stropirea feței cu apă rece sau consumul de apă foarte rece. Acest lucru ajută la menținerea unei temperaturi centrale scăzute și la reducerea anxietății.
Citește și: Cât de utile sunt paiele în prevenirea cariilor și a petelor dentare. Impactul lor asupra sănătății dentare
Pentru a opri anxietatea, încercați să fredonați, să râdeți sau să faceți gargară cu apă pentru a stimula nervul vagal, care poate întrerupe atacurile de panică. Nervul vag trece atât prin laringe, cât și prin faringe, iar pe măsură ce corzile noastre vocale vibrează, secțiuni ale nervului vag sunt stimulate, scoțând corpul din modul luptă sau fugi.
Respirațiile lungi și profunde printr-un pai sau strângerea buzelor pot stimula sistemul nervos parasimpatic, reglând ritmul cardiac și creând o buclă de feedback pentru relaxare și calm.
Stați jos și ridicați-vă picioarele pentru a promova relaxarea și a lua piciorul de pe accelerație. Anxietatea severă poate fi gestionată punând gheață pe gât sau un pahar înalt de apă rece ca gheața pentru a declanșa răspunsul organismului de „odihnă și digestie” și a ajuta la calmarea rapidă. Aceste metode pot ajuta la reducerea stresului și a anxietății în timpul sezonului de iarnă și după.
-
Alimentele care afectează creierul și cresc tensiunea arterială25.10.2025, 18:23
-
-
De ce mă doare capul în fiecare dimineață?25.10.2025, 12:41
-
-
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Fobiile: frici nejustificate care ne controlează viața. De ce dezvoltăm frici necontrolate și cum le putem depăși
Dezechilibrul intestinal, un posibil declanșator al stresului. Impactul problemelor intestinale asupra anxietății
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
De ce privim în gol și ce implicații are pentru sănătatea noastră. Psihologia disocierii și privirii în gol
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Procrastinarea: un obstacol emoțional care poate fi învins. De ce amânăm lucrurile importante și cum putem schimba asta
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
