Refacerea după AVC: cercetătorii spun cum ar trebui abordată reabilitarea creierului

Refacerea creierului după un accident vascular cerebral ar trebui abordată diferit. Cercetătorii spun că e nevoie de abordări diferite în funcție de tipul de leziuni...
Refacerea creierului după un accident vascular cerebral este un proces complex, iar în prezent, abordarea acestei reabilitări prin stimularea creierului nu ia în considerare diversitatea leziunilor și caracteristicile individuale ale creierului pacienților. Aceasta a fost concluzia făcută de cercetătorii de la Școala Superioară de Științe Economice (Universitatea HSE) și de Institutul Max Planck de Științe Cognitive, care au publicat studiul
Printre cauzele cele mai frecvente de deces la nivel mondial, accident vascular cerebral se situează pe locul al doilea după infarctul miocardic (atac de cord). În plus, un accident vascular cerebral este, de asemenea, o boală cronică ce lasă pacienții cu dizabilități. În ultimele decenii, metodele de neuromodulare neinvazive, cum ar fi stimularea electrică și magnetică a diferitelor părți ale sistemului nervos, au fost utilizate din ce în ce mai mult pentru a reabilita pacienții după un accident vascular cerebral.
Stimularea afectează în mod selectiv diferite părți ale creierului, ceea ce vă permite să măriți funcțional activitatea în unele zone, în timp ce suprimați procesele nedorite în altele care împiedică restaurarea funcțiilor creierului. Aceasta este o metodă promițătoare de reabilitare după un accident vascular cerebral. Cu toate acestea, rezultatele la pacienți rămân foarte variabile.
Autorii studiului argumentează că principala cauză a lipsei de eficacitate în abordările de neuromodulare după un accident vascular cerebral este o selecție inadecvată a pacienților pentru aplicarea unei tehnici de stimulare a creierului.
De ce nu funcționează la unii pacienți
Potrivit autorilor, abordarea existentă nu ia în considerare diversitatea leziunilor după un accident vascular cerebral și variabilitatea răspunsurilor individuale la stimularea creierului în ansamblu.
Cercetătorii propun două criterii pentru selectarea strategiei optime de stimulare a creierului. Prima este o analiză a interacțiunilor dintre emisfere. Acum, tuturor pacienților, indiferent de severitatea leziunilor după un accident vascular cerebral, li se oferă un regim de tratament relativ standard. Această abordare se bazează pe ideea concurenței interhemisferice.
"De mult timp se credea că atunci când o emisferă este cu probleme, a doua, în loc să o ajute, o suprimă și mai mult", explică Maria Nazarova, unul dintre autorii articolului și un cercetător la Institutul de Cognitiv HSE Neurosciences.
"În acest sens, suprimarea activității emisferei neafectate ar trebui să contribuie la restabilirea părții afectate a creierului. Totuși, această schemă nu funcționează la mulți pacienți după un accident vascular cerebral. De fiecare dată este necesar să se verifice impactul emisferei neafectate - dacă este supresiv sau activat", spue autorul.
Al doilea criteriu, oamenii de știinta îl numesc fenotipul neuronal. Aceasta este o caracteristică individuală a activității creierului, care este "la fel de unică pentru fiecare persoană ca amprentele digitale". Un astfel de fenotip este determinat, în primul rând, de capacitatea creierului de a construi legături structurale și funcționale eficiente între diferite domenii (conectivitate). Și, în al doilea rând, caracteristicile individuale ale dinamicii neuronale, inclusiv capacitatea sa de a ajunge la o stare critică. Aceasta este starea sistemului neuronal în care acesta este cel mai plastic și capabil de schimbare.
Numai luând în considerare aceste criterii, după cum spun autorii, metodele de neuromodulare pot fi aduse la un nou nivel și pot fi utilizate în mod eficient în practica clinică. Pentru a face acest lucru, este necesar să se schimbe paradigma abordării universale și să se aleagă metode bazate pe caracteristicile individuale ale creierului unei anumite persoane și pe evoluția bolii.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.