Sam Neill, diagnosticat cu limfom non-Hodgkin: Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte
Sam Neill, actorul din Jurassik Park, a fost diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproape 70%.
Actorul Sam Neill, cunoscut pentru rolul din seria Jurassic Park a dezvăluit că urmează un tratament pentru cancer al sistemului limfatic, mai exact limfom non-Hodgkin, notează Agerpres.
”Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte. Va trebui să accelerez”, scrie el în primul capitol al cărţii sale ”Did I ever tell you this?”, pe care a scris-o în timp ce făcea chimioterapie, potrivit sursei menționate.
În cadrul unui interviu publicației The Guardian, actorul în vârstă de 75 de ani, afirmă că nu a intenționat să scrie o carte, cu atât mau mult, una despre cancer, subliniind că biografia sa nu este o carte despre cancer. ”Nu le suport. Nu am de gând să mai citesc în viața mea o altă nenorocită de carte despre cancer”, a spus actorul britanic-neo-zeelandez.
Sam Neill a fost diagnostic cu limfom non-Hodgkin în urmă cu un an, iar ultima perioada a fost pentru el una în care, deși ”întunecată”, una plină de recunoștință.
”Adică, nu pot pretinde că anul trecut nu a avut momentele sale întunecate, dar acele momente întunecate au pus lumina în evidență, știi, și m-au făcut să fiu recunoscătoare pentru fiecare zi și extrem de recunoscătoare pentru toți prietenii mei. Mă bucur că sunt în viață.
Nu am avut niciodată intenția de a scrie o carte. Dar, pe măsură ce am continuat să scriu, mi-am dat seama că, de fapt, îmi dădea un motiv să trăiesc și mă duceam la culcare gândindu-mă: Voi scrie despre asta mâine... asta mă va distra. Așa că mi-a salvat viața, pentru că nu aș fi putut trece prin asta fără să am nimic de făcut”, a declarat Sam Neill, într-un interviu pentru The Guardian.
Limfomul non-Hodgkin, cauze și factori de risc
Deși nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele apariției limfomului non-Hodgkin, există mai multe afecțiuni medicale care sunt asociate cu un risc crescut de apariție a acestuia:
- deficiențe imune moștenite
- sindroame genetice: sindromul Down, sindromul Klinefelter (o afecțiune genetică la bărbați cauzată de un cromozom X suplimentar)
- tulburări imunitare și tratamentele acestora: Sindromul Sjögren, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic
- boala celiacă, o boală care implică procesarea anumitor componente ale glutenului;
- boala inflamatorie intestinală, în special boala Crohn și tratamentul acesteia;
- psoriazisul;
- antecedente familiale de limfom;
- bacterii: Helicobacter pylori (asociat cu gastrita și ulcerul gastric), Borrelia burgdorferi (asociat cu boala Lyme), Campylobacter jejuni, Chlamydia psittaci;
- virusuri: HIV, HTLV-1, SV-40, HHV-8, virusul Epstein Barr, virusul hepatitei;
- translocații cromozomiale nealeatorii și rearanjamente moleculare, notează WebMD.
În ceea ce privește factorii de risc pentru apariția limfomului non-Hodgkin, aceștia includ:
-expunerea regulată la anumite substanțe chimice, inclusiv la insecticide și erbicide, precum și la o serie de substanțe chimice utilizate în industrii precum agricultura, sudarea și industria lemnului
- expunerea la accidente nucleare, teste nucleare sau scurgeri de radiații subterane
- tratamentul cu medicamente imunosupresoare, pentru prevenirea respingerii transplantului de organe sau pentru tratamentul tulburărilor inflamatorii și autoimune;
- agenți ai factorului de necroză tumorală utilizați pentru tratarea artritei psoriazice și reumatoide și a bolilor inflamatorii intestinale
- expunerea anterioară la chimioterapie și/sau radiații utilizate pentru tratarea unui diagnostic anterior de cancer
- tratament cu un medicament numit Dilantin (fenitoină), utilizat în mod obișnuit pentru tratarea tulburărilor convulsive
- utilizarea vopselelor de păr, în special a culorilor închise și permanente
- niveluri ridicate de nitrați găsiți în apa de băut
- diete bogate în grăsimi și produse din carne
- expunerea la lumina ultravioletă
- consumul de alcool.
Limfomul non-Hodgkin, simptome și diagnostic
Afecțiunea are un parcurs lent, fapt ce face să fie diagnosticată cu dificultate, mai ales că are un număr redus de simptome care pot fi asociate unor alte boli.
în unele cazuri limfomul non-Hodgkin poate avea o dezvoltare rapidă, cu manifestarea unor anumite simptome, cum ar fi prezența unuia sau mai multor nodul în gât sau mai sus de oasele gâtului, în zona axilelor sau în cea inghinală.
Alte simptome ce pot apărea sunt:
- stări de oboseală cronică
- prezența febrei
- transpirații în exces, mai ales în timpul nopții
- pierderea inexplicabilă în greutate
- infecții care apar frecvent sau care se vindecă greu
- dureri sau inflamații la nivel abdominal
- dureri de tip precordial, prezența tusea sau dificultăți respiratorii.
Diagnosticarea se face de către medicul oncolog, după realizarea examenului medical, iar o atenție deosebită este acordată ganglionilor limfatici, ficatului și splinei. Alte investigații pot fi:
- biopsia
- anumite analize de laborator
- investigații imagistice
- endoscopie digestivă.
În cazul limfomului non-Hodgkin există patru stadii de gravitate. Cel de tip I și cel de tip II sunt considerate forme incipiente, în vreme ce tipul III și cel IV au caracter avansat, potrivit Mayo Clinic.
Lmfomul non-Hodgkin, tratament
Tratamentele se bazează pe tipul de limfom non-Hodgkin diagnosticat, pe stadiul acestuia, dar și pe simptomele sale, dacă există. Scopul tratamentului este de a elimina limfomul, cu un impact cât mai mic asupra celulelor din jur.
Cele mai frecvente tratamente pentru limfomul non-Hodgkin includ:
- chimioterapia
- radiații
- imunoterapie, inclusiv anticorpi monoclonali
- inhibitori de tirozin kinază
- transplant de celule stem
- chirurgie, în cazuri rare.
Rata globală de supraviețuire pentru persoanele cu limfom non-Hodgkin la 5 ani este de 69%.
-
Drama copilei răpuse de cancer la doar 24 de ore de la diagnostic10.05.2026, 12:59
-
-
-
-
Ce înseamnă când pulsul variază între 50 și 90 de bătăi pe minut10.05.2026, 09:51
Talasemia, Cauze și posibile complicații
Hemopatii maligne: ce recomandă medicii acestor pacienți, în contextul pandemiei
Medicii au o serie de recomandări pentru pacienții cu hemopatii maligne (boli ale sângeui), în contextul pandemiei de coronavirus.
Cheagurile de sânge: care sunt cauzele care le formează și ce riscuri sunt
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
TRACC, testul care detectează cancerul. Se folosesc probe de sânge. Coriu: Metodă excepțională. Revoluționară
TRACC este un nou test care poate detecta celulele canceroase doar pe baza unor analize de sânge.
Reguli noi pentru donarea de sânge și plasmă convalescentă COVID-19. Ministerul Sănătății, ordin
Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă convalescentă de la persoanele vindecate de COVID 19.
Fibroza: elementul surprinzător descoperit de cercetători, care poate inversa procesul
EXCLUSIV Prof dr Horia Bumbea: Vaccinarea contra COVID-19 la pacienții cu boli hematologice
Anemie, de ce apare și cum ne vindecăm. Alimente pe care trebuie să le mâncăm
Donatorii de sânge sunt mai sănătoși. Câte vieți salvează la o singură donare
Combinația de medicamente care îmbunătățește supraviețuirea în limfomul Hodgkin. Cum funcționează terapia
Medicamentele care îmbunătățesc supraviețuirea în cazul unui tip de cancer. Cum funcționează terapia.
Saturația de oxigen: care sunt primele semne ale nivelului scăzut de oxigen din sânge. Cum se măsoară și ce trebuie să faci dacă ai sub 60 mmHG
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Sângerarea nazală: de ce apare și ce boli grave ascunde
Sângerarea nazală: care sunt cauzele și ce trebuie făcut atunci când apare?
FAKE NEWS: Cazul „fetiței de 11 ani” pentru care se cere sânge din... 2009! Dr Alina Tănase: „E rezolvat!”
EXCLUSIV Cancerul care nu se vindecă. Daniel Coriu: O boală care nu are nevoie de tratament, nu o tratez
Mielomul multiplu este un tip de cancer. În ultimii 20 de ani s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu.
Celule stem înmulțite în laborator, promisiune pentru tratarea leucemiei
Leucemia limfocitară cronică: supraviețuire mai mare a pacienților în ultimii ani
O statistică arată cum a crescut supraviețuirea pacienților cu leucemie limfocitară cronică, din 1995 până în 2017, unde se oprește studiul.
Anemia, de la cauze la tratament. Medic: Dăm fier la toată lumea, este o greșeală fantastică
Anemia are o multitudine de cauze, la fel și de soluții. La ce trebuie să fiți atenți.
EXCLUSIV Terapiile inovative, efect major. Coliță: Corectitudine a răspunsului terapeutic
Terapiile inovative își fac loc și în marile centre universitare din țară. Ce beneficii aduc pentru pacienți.
Roctavian, prima terapie genică pentru hemofilia A. Tratamentul a fost aprobat de Comisia Europeană
Roctavian este prima terapie genică pentru hemofilia A severă. Tratamentul a fost aprobat condiționat de Comisia Europeană.
Cancerul de sânge, risc mai mare dacă ai rude afectate de boală
Cancerul de sânge ar putea fi mai frecvent la persoanele care au o rudă de gradul I afectată de o formă a bolii. Cifrele arată un risc mai mare.
EXCLUSIV Cancerul care nu se vindecă. Daniel Coriu: Nu reușim să vindecăm pacientul
"Dacă o boală este agresivă și terapia mea trebuie să fie agresivă". Cancerul grav care nu se vindecă.
