Sam Neill, diagnosticat cu limfom non-Hodgkin: Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte
Sam Neill, actorul din Jurassik Park, a fost diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproape 70%.
Actorul Sam Neill, cunoscut pentru rolul din seria Jurassic Park a dezvăluit că urmează un tratament pentru cancer al sistemului limfatic, mai exact limfom non-Hodgkin, notează Agerpres.
”Adevărul este că sunt bolnav. Poate pe moarte. Va trebui să accelerez”, scrie el în primul capitol al cărţii sale ”Did I ever tell you this?”, pe care a scris-o în timp ce făcea chimioterapie, potrivit sursei menționate.
În cadrul unui interviu publicației The Guardian, actorul în vârstă de 75 de ani, afirmă că nu a intenționat să scrie o carte, cu atât mau mult, una despre cancer, subliniind că biografia sa nu este o carte despre cancer. ”Nu le suport. Nu am de gând să mai citesc în viața mea o altă nenorocită de carte despre cancer”, a spus actorul britanic-neo-zeelandez.
Sam Neill a fost diagnostic cu limfom non-Hodgkin în urmă cu un an, iar ultima perioada a fost pentru el una în care, deși ”întunecată”, una plină de recunoștință.
”Adică, nu pot pretinde că anul trecut nu a avut momentele sale întunecate, dar acele momente întunecate au pus lumina în evidență, știi, și m-au făcut să fiu recunoscătoare pentru fiecare zi și extrem de recunoscătoare pentru toți prietenii mei. Mă bucur că sunt în viață.
Nu am avut niciodată intenția de a scrie o carte. Dar, pe măsură ce am continuat să scriu, mi-am dat seama că, de fapt, îmi dădea un motiv să trăiesc și mă duceam la culcare gândindu-mă: Voi scrie despre asta mâine... asta mă va distra. Așa că mi-a salvat viața, pentru că nu aș fi putut trece prin asta fără să am nimic de făcut”, a declarat Sam Neill, într-un interviu pentru The Guardian.
Limfomul non-Hodgkin, cauze și factori de risc
Deși nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele apariției limfomului non-Hodgkin, există mai multe afecțiuni medicale care sunt asociate cu un risc crescut de apariție a acestuia:
- deficiențe imune moștenite
- sindroame genetice: sindromul Down, sindromul Klinefelter (o afecțiune genetică la bărbați cauzată de un cromozom X suplimentar)
- tulburări imunitare și tratamentele acestora: Sindromul Sjögren, artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic
- boala celiacă, o boală care implică procesarea anumitor componente ale glutenului;
- boala inflamatorie intestinală, în special boala Crohn și tratamentul acesteia;
- psoriazisul;
- antecedente familiale de limfom;
- bacterii: Helicobacter pylori (asociat cu gastrita și ulcerul gastric), Borrelia burgdorferi (asociat cu boala Lyme), Campylobacter jejuni, Chlamydia psittaci;
- virusuri: HIV, HTLV-1, SV-40, HHV-8, virusul Epstein Barr, virusul hepatitei;
- translocații cromozomiale nealeatorii și rearanjamente moleculare, notează WebMD.
În ceea ce privește factorii de risc pentru apariția limfomului non-Hodgkin, aceștia includ:
-expunerea regulată la anumite substanțe chimice, inclusiv la insecticide și erbicide, precum și la o serie de substanțe chimice utilizate în industrii precum agricultura, sudarea și industria lemnului
- expunerea la accidente nucleare, teste nucleare sau scurgeri de radiații subterane
- tratamentul cu medicamente imunosupresoare, pentru prevenirea respingerii transplantului de organe sau pentru tratamentul tulburărilor inflamatorii și autoimune;
- agenți ai factorului de necroză tumorală utilizați pentru tratarea artritei psoriazice și reumatoide și a bolilor inflamatorii intestinale
- expunerea anterioară la chimioterapie și/sau radiații utilizate pentru tratarea unui diagnostic anterior de cancer
- tratament cu un medicament numit Dilantin (fenitoină), utilizat în mod obișnuit pentru tratarea tulburărilor convulsive
- utilizarea vopselelor de păr, în special a culorilor închise și permanente
- niveluri ridicate de nitrați găsiți în apa de băut
- diete bogate în grăsimi și produse din carne
- expunerea la lumina ultravioletă
- consumul de alcool.
Limfomul non-Hodgkin, simptome și diagnostic
Afecțiunea are un parcurs lent, fapt ce face să fie diagnosticată cu dificultate, mai ales că are un număr redus de simptome care pot fi asociate unor alte boli.
în unele cazuri limfomul non-Hodgkin poate avea o dezvoltare rapidă, cu manifestarea unor anumite simptome, cum ar fi prezența unuia sau mai multor nodul în gât sau mai sus de oasele gâtului, în zona axilelor sau în cea inghinală.
Alte simptome ce pot apărea sunt:
- stări de oboseală cronică
- prezența febrei
- transpirații în exces, mai ales în timpul nopții
- pierderea inexplicabilă în greutate
- infecții care apar frecvent sau care se vindecă greu
- dureri sau inflamații la nivel abdominal
- dureri de tip precordial, prezența tusea sau dificultăți respiratorii.
Diagnosticarea se face de către medicul oncolog, după realizarea examenului medical, iar o atenție deosebită este acordată ganglionilor limfatici, ficatului și splinei. Alte investigații pot fi:
- biopsia
- anumite analize de laborator
- investigații imagistice
- endoscopie digestivă.
În cazul limfomului non-Hodgkin există patru stadii de gravitate. Cel de tip I și cel de tip II sunt considerate forme incipiente, în vreme ce tipul III și cel IV au caracter avansat, potrivit Mayo Clinic.
Lmfomul non-Hodgkin, tratament
Tratamentele se bazează pe tipul de limfom non-Hodgkin diagnosticat, pe stadiul acestuia, dar și pe simptomele sale, dacă există. Scopul tratamentului este de a elimina limfomul, cu un impact cât mai mic asupra celulelor din jur.
Cele mai frecvente tratamente pentru limfomul non-Hodgkin includ:
- chimioterapia
- radiații
- imunoterapie, inclusiv anticorpi monoclonali
- inhibitori de tirozin kinază
- transplant de celule stem
- chirurgie, în cazuri rare.
Rata globală de supraviețuire pentru persoanele cu limfom non-Hodgkin la 5 ani este de 69%.
Saturația de oxigen: care sunt primele semne ale nivelului scăzut de oxigen din sânge. Cum se măsoară și ce trebuie să faci dacă ai sub 60 mmHG
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
22 septembrie, Ziua Mondială LMC: 1.600 de români au Leucemie Mieloidă Cronică
Efectele anemiei asupra sistemului cardiovascular
Studiu clinic promițător pentru tratarea unei boli rare de sânge
Limfomul intravascular cu celule mari B (IVLBCL) este un subtip rar de cancer de sânge căruia japonezii i-ar fi găsit un tratament.
Ganglionii limfatici, de ce se umflă și ce boli poate semnala inflamarea lor
Celule stem înmulțite în laborator, promisiune pentru tratarea leucemiei
EXCLUSIV Dr Alina Tănase, de ce terapia salvatoare CAR-T se poate face doar la Institutul Clinic Fundeni: „Doi ani ne-au trebuit ca să-l acredităm”. VIDEO
Anemia, ce este, care sunt cauzele și simptomele și cum eviți să o faci
Privitul la televizor, asociat cu formarea de cheaguri de sânge potențial FATALE. STUDIU
Anemia: tot ce trebuie să știi despre simptome, cauze sau profilaxie
EXCLUSIV Cancerul care nu se vindecă. Daniel Coriu: O boală care nu are nevoie de tratament, nu o tratez
Mielomul multiplu este un tip de cancer. În ultimii 20 de ani s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu.
„Academia de Hemofilie” 2019, eveniment destinat persoanelor cu hemofilie
Deficitul de fier: 9 simptome pe care le poți identifica singur
Iată 9 simptome ale deficitului de fier pe care te poate identifica oricine.
EXCLUSIV Boala pe care o au doar bărbații. Daniel Andrei: Mamele transmit. Este o boală tratabilă
Centrul de Transfuzii Sanguine din Miercurea Ciuc, activitate suspendată temporar
Neutropenia: nivelul scăzut de neutrofile în sânge. Care este importanța celulelor albe în lupta împotriva infecțiilor
Un nou tratament ține leucemia sub control mai mult timp, fără toxicitate suplimentară semnificativă
Roctavian, prima terapie genică pentru hemofilia A. Tratamentul a fost aprobat de Comisia Europeană
Roctavian este prima terapie genică pentru hemofilia A severă. Tratamentul a fost aprobat condiționat de Comisia Europeană.
EXCLUSIV COVID-19 și tromboze. Dr Mihaela Andreescu: ce provoacă în corp asocierea și ce tratamente noi avem
Testosteron, terapia bărbaților de vârstă mijlocie: ce riscuri aduce
Terapia cu testosteron crește de două sau chiar trei ori riscul de a face cheaguri de sânge la bărbații de vârstă medie.
EXCLUSIV Peste 2000 de pacienți cu leucemie și mielom, ANUAL. Bumbea: Strategie utilă pentru acești pacienți
Medicul Horia Bumbea a vorbit despre anticorpii monoclonali și despre cazurile de leucemie și mielom diagnosticate anual în România.
Reguli noi pentru donarea de sânge și plasmă convalescentă COVID-19. Ministerul Sănătății, ordin
Ministerul Sănătății a stabilit noi condiții pentru donarea de sânge total/plasmă convalescentă de la persoanele vindecate de COVID 19.
