Schimbarea dispoziției, lucru banal sau semn că e ceva grav?

Schimbarea dispoziției: Iritabilitatea, tristețea sau apatia pot fi ceva banal, pentru că oricine poate avea o zi proastă. Dar dacă schimbarea dispoziției persistă ea ar putea ascunde o boală gravă. Iată...
Oricine poate avea o zi proastă. Dar dacă o personă pare mai tristă, mai îngrijorată sau mai ușor de agitat, iar starea sa proastă persistă o mai lungă durată de timp, atunci ea ar putea fi un semnul unei condiții mai grave.
„Simptomele legate de dispoziție pot să apară și să dispară ca răspuns la stresul de zi cu zi. Dacă acestea apar pentru perioade lungi de timp, provoacă o schimbare de stare semnificativă sau interferează cu funcționarea zilnică, este indicat să solicitați ajutor unui medic psihiatru", a explicat dr. Nancy Donovan, psihiatrie la Facultatea de Medicină a Universității Harvard, într-un material pentru Harvard Health Publishing.
Cauze și simptome
Starea de spirit și stresul sunt reglementate de un număr de structuri, rețele și sisteme neurotransmițătoare chimice. Dacă oricare dintre ele funcționează defectuos, simptomele pot apărea ca schimbarea dispoziției. „De exemplu, boala vaselor mici de sânge din creier poate altera materia albă a creierului, ceea ce poate întrerupe conexiunile creierului care sunt importante pentru starea de spirit și comportamentul normal", explică dr. Donovan.
Schimbarea dispoziției poate reflecta o tulburare psihiatrică. De exemplu, depresia poate provoca tristețe, iritabilitate, anxietate și pierderea interesului și a plăcerii.Schimbarea dispoziției poate, de asemenea, să apară dintr-o stare medicală, cum ar fi boala tiroidiană sau o afecțiune neurologică. „În clinica noastră de neuropsihiatrie la Spitalul Brigham and Women, pacienții cu demență vin frecvent pentru tratamentul apatiei, depresiei, anxietății și a altor schimbări comportamentale", spune dr. Donovan.
Uneori, schimbarea dispoziției poate fi cauzată de tulburări de somn. Prea puțin somn odihnitor poate duce la iritabilitate și anxietate. Sau proasta dispoziție pot fi un efect secundar al medicamentelor. De exemplu, medicamentul cu steroizi prednison poate provoca nervozitate sau alterarea dispoziției.
Ce ar trebui să faci
Dacă vă confruntați cu o schimbare semnificativă de dispoziție care durează mai mult de câteva săptămâni sau dacă observați acest lucru într-o persoană iubită, este probabil timpul să vizitați un specialist în psihiatrie. O evaluare medicală poate include istoricul medical al unei persoane, un examen fizic și uneori teste pentru a întregi imaginea afectării creierului. Dacă se suspectează demența, un neuropsiholog ar putea avea nevoie să efectueze teste suplimentare pentru a determina dacă există o schimbare semnificativă în abilitățile de gândire.
Tratamentul pentru schimbările de dispoziție se va adresa cauzei lor principale. De exemplu, dacă este o tulburare depresivă, medicul dumneavoastră poate prescrie psihoterapia, un antidepresiv sau ambele. Dacă este de vină o lipsă de somn, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o mai bună gestionare a somnului sau vă poate trimite la un expert în somnologie. Dacă medicamentele sunt cele care declanșează schimbările de dispoziție, medicul dumneavoastră poate pur și simplu să vă treacă pe un alt tip de medicament.
Mesajul important este că nu trebuie să ignorați simptomele. „Nu ezitați să discutați cu medicul dumneavoastră și să faceți o evaluare, deoarece există tratamente eficiente pentru schimbarea dispoziției și cauzele acesteia", a conchis dr. Donovan.
-
Medicament experimental promițător pentru recuperarea după un AVC18.10.2025, 20:30
-
-
Idei geniale de a refolosi sticlele de medicamente pe care le arunci18.10.2025, 15:30
-
-
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.