Sindromul FOMO. Ce este și cum se poate gestiona

sindromul fomo. FOTO: Freepik @freepik
sindromul fomo. FOTO: Freepik @freepik

Ce este sindromul FOMO, cum se manifestă și ce putem face pentru a reduce efectele asupra vieții de zi cu zi.

Sindromul FOMO, ”Fear Of Missing Out”, are un impact cu mult mai mare asupra oamenilor, în special în rândul copiilor, care pot suferi de la tulburări de anxietate sau depresie, până la situații cum mult mai grave, chiar tentative de suicid, pus pe seama frustrărilor acumultate.

”Sindromul FOMO ”Fear Of Missing Out” este frica de a nu pierde un anumit lucru sau de a pierde situații importante din viața noastră. Acest sindrom apare pentru că oamenii din ziua de astăzi au tendința să își compare propria viață cu viața celorlalți oameni.

În contextul dezvoltării tehnologiei și al apariției rețelelor de socializare, acest sindrom a devenit din ce în ce mai des întâlnit. Și practic, etalonul care este în ziua de astăzi și pe care societatea îl promovează este ideea de perfecționism. Iar din această cauză oamenii au tendința de a-și compara nu doar lucrurile materiale, cât și aspecte personale și profesionale din viețile lor”, a explicat Alexandra Dobraniș, terapeut theta healing, în emisiunea ”Numai de bine” de la Antena 3.

Potrivit terapeutului, acest sindrom este întâlnit în cadrul tuturor, inclusiv în cadrul copiilor, iar vestea bună este că se poate contracara prin câteva metode. 

Astfel, se pot încerca următoarele metode de diminuare a acestui sindrom:

- Să fim recunoscători pentru ceea ce avem. ”Recunoștința este una dintre cele mai importante emoții din univers, având o vibrație înaltă. Iar în momentul în care suntem recunoscători pentru ceea ce avem, practic deschidem containerul abundenței din viața noastră”, a mai spus terapeutul.

- Este foarte important să creăm conexiuni reale cu oamenii din jur. ”Asta înseamnă să ne înconjurăm de oameni care sunt pe aceeași vibrație ca și noi, având același nivel de energie, astfel încât să transformăm comparația în inspirație. În momentul în care transformăm comparația în inspirație ne dăm voie să vedem și alte perspective și ne debarasăm de toate emoțiile de vibrație joasă și toate gândurile negative care întunecă judecata”, continuă ea.

-Ancorare în prezent. ”Acest lucru înseamnă să petrecem cât mai mult timp în natură, să ne înconjurăm de oamenii importanți din viața noastră, să ne dăm voie să facem activități pe placul adevărat, astfel încât să reducem timpul petrecut pe social-media”, a mai spus Alexandra Dobraniș.

În cazul copiilor, susține terapeutul, ”este foarte important să le dăm voie să își trăiască perioada copilăriei, petrecând timp de calitate cu cei de vârsta lor, implicându-i în diverse activități, diverse hobby-uri, astfel încât timpul petrecut pe tabletă sau în social-media să fie cât mai mic”.

De asemenea, mai spune Alexandra Dobraniș, în momentul în care noi ne comparăm, practic, ”ne  renegăm propria autenticitate și acest lucru vine pentru că nu avem încredere în noi, dar și datorită faptului că ne simțim excluși, că nu aparținem unui anumit grup”.

Cercetările sugerează că, la unii adolescenți, sindromul FOMO poate juca un rol în:

- Anxietate

- Depresie

- Stima de sine scăzută

- Comportamente riscante, notează Very Well Mind, care a descris acest fenomen ca pe una dintre cele mai mari provocări ale generației tinere.

Beneficiile deconectării de la rețelele de socializare. Ce poți face cu timpul câștigat

Rețelele de socializare fac parte din viața noastră și de cele mai multe ori pun o presiune suplimentară pe utilizatori, aceștia uitând că există viață off-line. Dacă la acestea mai adăugăm și faptul că în ultimii ani, pe fondul pandemiei, biroul s-a mutat acasă, iar școala s-a făcut în format online sau hibrid, linia de demarcație dintre viața personală și cea profesională/școlară este una foarte subțire. 

Cum ar fi viața noastră, dar mai ales sănătatea mintală într-o lume fără social-media? Destul de greu de imaginat. Healthline a lansat o provocare în rândul internauților pentru o deconectare de 10 zile de la Instagram, una dintre cele mai populare rețele de socializare. 

Potrivit sursei citate, 25% dintre cei care au răspuns la această provocare susțin că simt că social media are un efect negativ asupra bunăstării lor mentale, iar 53% că reducerea utilizării ar putea ajuta. Acest număr ajunge la 66% în rândul celor cu o afecțiune mentală care a început sau s-a agravat în timpul pandemiei.

În plus, 29% dintre respondenți au declarat că au nevoie de cel puțin câteva zile de pauză pentru a se obișnui cu beneficiile unei pauze de la social media, în timp ce acest număr crește la 46% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.

Cum afectează social media sănătatea mintală

Rezultatele studiilor în privința impactului pe care îl are social media asupra sănătății mintale ar trebui să dea tuturor de gândit, mai ales în contextul în care timpul petrecut în online este tot mai mare. 

Un studiu din 2015 a constatat că britanicii, în special copiii, aveau de două ori mai multe șanse să raporteze scoruri ridicate sau foarte ridicate pentru sănătatea mintală dacă foloseau rețelele de socializare timp de 3 ore sau mai mult într-o zi de școală.

Un mic studiu din 2018 a găsit o legătură directă între scăderea utilizării social media și îmbunătățiri în ceea ce privește depresia și singurătatea.

Într-un sondaj din 2021 realizat de ExpressVPN, 86% dintr-un eșantion de 1.500 de americani au raportat că social media are un impact negativ direct asupra fericirii și imaginii de sine. Între 79 și 83 la sută au raportat efecte negative asupra anxietății, singurătății și depresiei.

Un sondaj online transnațional realizat în 2022 în Statele Unite, Marea Britanie, Australia și Norvegia a constatat că cei care au folosit social media pentru divertisment sau pentru a diminua singurătatea în timpul pandemiei au avut o sănătate mentală mai slabă.

Ce poți face în această pauză off-line

Pentru cei mai mulți adevărata provocare este cea cu privire la folosirea timpului liber, pe care înainte de această ”provocare” l-ar fi pierdut pe social media. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Telefoanele inteligente și GPS-ul, nocive pentru creier. Neurolog: Risc crescut de depresie și demență

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0