Somnul, la fel de importat ca și mâncarea: ce boli ești predispus să faci dacă nu dormi suficient

Somnul este la fel de important ca și mâncarea, spun cercetătorii, Lipsa somnului poate duce la probleme de sănătate ale creierului.
Privarea de somn prelungită poate duce la probleme grave de sănătate la om și la alte animale. O echipă de oameni de știință condusă de UCLA a arătat de ce este somnul atât de important și a arătat pentru prima dată că o schimbare dramatică a scopului somnului are loc la vârsta de aproximativ 2 ani și jumătate. Înainte de această vârstă, creierul crește foarte rapid. În timpul somnului REM, când apar vise vii, creierul tânăr este ocupat să construiască și să consolideze sinapsele - structurile care leagă neuronii între ei și le permit să comunice.
„Nu treziți bebelușii în timpul somnului REM - se lucrează în creierul lor în timp ce dorm”, a declarat autorul principal al studiului, Gina Poe, profesor de biologie și fiziologie integrativă al UCLA, care a efectuat cercetări de somn de mai bine de 30 de ani.
Cu toate acestea, după 2 ani și jumătate, scopul principal al somnului trece de la construirea creierului la întreținerea și repararea creierului, rol pe care îl menține pentru restul vieții noastre, după cum relatează oamenii de știință pe 18 septembrie în revista Science Advances. Această tranziție, spun cercetătorii, corespunde schimbărilor în dezvoltarea creierului.
Daune neurologice
Toate animalele suferă în mod natural un anumit nivel de daune neurologice în timpul orelor de veghe, iar resturile rezultate, inclusiv genele și proteinele deteriorate din neuroni, se pot acumula și provoca boli ale creierului. Somnul ajută la repararea acestor daune și la curățarea resturilor - în esență, „face curat” în creier și scoate „gunoiul” care poate duce la boli grave.
Aproape toată această reparație a creierului are loc în timpul somnului, potrivit autorului principal Van Savage, profesor UCLA de ecologie și biologie evolutivă și de medicină computațională, precum și colegii săi.
„Am fost șocat cât de mare este această schimbare într-o perioadă scurtă de timp și că acest schimb apare atunci când suntem atât de tineri”, a spus Savage.
Echipa de cercetare, care a inclus oameni de știință cu experiență în neuroștiințe, biologie, matematică și statistici, a efectuat cea mai cuprinzătoare analiză statistică a somnului până în prezent, utilizând date din peste 60 de studii de somn care au implicat oameni și alte mamifere. Ei au examinat datele privind somnul pe tot parcursul dezvoltării - inclusiv timpul total de somn, timpul de somn REM, dimensiunea creierului și dimensiunea corpului - și au construit și testat un model matematic pentru a explica modul în care somnul se schimbă în funcție de creierul și dimensiunea corpului.
Nevoia de somn scade în timp
Datele au fost remarcabil de consistente: toate speciile au cunoscut o scădere dramatică a somnului REM atunci când au atins echivalentul dezvoltării umane de aproximativ 2 ani și jumătate. Fracțiunea de timp petrecut în somnul REM înainte și după acel moment a fost aproximativ aceeași, indiferent dacă cercetătorii au studiat iepuri, șobolani, porci sau oameni.
Oamenii de știință au descoperit că somnul REM scade odată cu creșterea dimensiunii creierului pe parcursul dezvoltării. În timp ce nou-născuții își petrec aproximativ 50% din timpul de somn în somn REM, aceasta scade la aproximativ 25% până la vârsta de 10 ani și continuă să scadă odată cu vârsta. Adulții mai mari de 50 de ani petrec aproximativ 15% din timp în somn REM. Scăderea semnificativă a somnului REM la aproximativ 2 ani și jumătate se întâmplă la fel cum apare schimbarea majoră a funcției somnului, a spus Poe.
„Somnul este la fel de important ca mâncarea”, a spus Poe. „Și este miraculos cât de bine se potrivește somnul cu nevoile sistemului nostru nervos. De la meduze la păsări, până la balene, toată lumea doarme. În timp ce dormim, creierul nostru nu se odihnește. O lipsă cronică de somn contribuie probabil la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi demența și alte tulburări cognitive, diabetul și obezitatea, pentru a numi câteva”, a spus Poe.
Pentru majoritatea adulților, un somn obișnuit de șapte ore și jumătate pe noapte este normal - iar timpul petrecut în stare de veghe nu contează, spune Poe. În timp ce copiii au nevoie de mai mult somn, bebelușii au nevoie de mult mai mult, aproximativ de două ori mai mult decât adulții. Procentul mare de somn REM la bebeluși este în contrast puternic cu cantitatea de somn REM observată la mamiferele adulte într-o gamă enormă de dimensiuni ale creierului și dimensiuni ale corpului. Oamenii adulți au cinci cicluri REM în timpul unei nopți întregi de somn și pot avea câteva vise în fiecare ciclu.
Un somn bun este un medicament excelent, spune Poe. Și este gratuit.
-
-
-
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă02.09.2025, 15:51
-
-
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani02.09.2025, 12:32
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.