Cum putem gestiona stresul din viețile noastre. Cât de mult afectează inima.
Stresul este o parte inevitabilă a vieții noastre moderne. Fie că este vorba despre presiunea la locul de muncă, problemele personale sau alte provocări din viața de zi cu zi, este dificil să îl evităm complet. Cu toate acestea, este important să înțelegem că stresul cronic poate avea consecințe grave asupra sănătății noastre, în special asupra inimii.
Vezi și: 12 alimente care pot reduce riscul cancerului. Cum să le integrezi în dieta ta
Având prea mult stres, timp îndelungat, poate fi dăunător pentru inimă. Cercetările arată că persoanele care se simt stresate și nu au modalități eficiente de a-l gestiona sunt mai susceptibile să dezvolte diverse afecțiuni cardiace. Printre acestea se numără:
Boli de inimă: Stresul cronic poate crește riscul de a dezvolta boli de inimă, cum ar fi cardiopatia ischemică sau insuficiența cardiacă.
Hipertensiune arterială: Stresul poate determina creșterea tensiunii arteriale, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral și alte complicații asociate tensiunii arteriale ridicate.
Dureri în piept: Persoanele stresate pot experimenta dureri în piept, cunoscute și sub numele de angină pectorală, care pot fi un simptom al problemelor cardiace.
Bătăi neregulate ale inimii: Stresul poate afecta ritmul cardiac, conducând la palpitații sau alte tulburări ale ritmului cardiac.
Stresul afectează inima prin mai multe mecanisme. În primul rând, creșterea nivelului de stres poate determina creșterea tensiunii arteriale, care poate exercita o presiune suplimentară asupra inimii.
De asemenea, stresul poate activa sistemul nervos simpatic, eliberând hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul, care pot crește ritmul cardiac și pot duce la vasoconstricție. Aceste reacții pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, crescând astfel riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Este important să învățăm modalități eficiente de a gestiona stresul pentru a proteja sănătatea inimii noastre.
Practicarea tehnicii de relaxare: Aceasta poate include meditația, yoga, respirația profundă sau alte tehnici de relaxare care pot calma sistemul nervos și pot reduce nivelul de stres.
Exercițiile fizice regulate: Activitatea fizică poate ajuta la reducerea nivelului de stres și poate îmbunătăți sănătatea cardiovasculară, în general.
O dietă sănătoasă: O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, grăsimi sănătoase și proteine slabe, poate contribui la gestionarea stresului și la menținerea unei inimi sănătoase.
Relațiile sociale: Menținerea unui cerc social puternic și conectarea cu persoanele dragi poate oferi suport emoțional și poate reduce efectele negative ale stresului.
Gestionarea timpului: Prioritizarea și organizarea sarcinilor pot ajuta la reducerea sentimentului de copleșire și la gestionarea stresului într-o manieră mai eficientă.
Ajutor profesional: Dacă simțiți că nu poți face față singur stresului sau dacă acesta interferează semnificativ cu viața ta, nu ezita să căutați ajutor de la un terapeut sau un consilier specializat.
Pandemia tăcută care ucide zilnic. Medicii lansează un avertisment sumbru. E o amenințare globală subestimată. Este principala cauză a mortalității la nivel global.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Simptomul banal al bolii cardiace. Nu este durerea în piept, dar e un mare semnal de alarmă
