Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a împlinit luni, 6 iulie, 97 de ani. Acesta a dezvăluit, pentru DC News, secretul longevității.
Cercetătorii americani au descoperit că locul unde un om trăiește joacă un rol mai important decât se credea în longevitate.
Cercetători de top în Oncologie analizează de ce unii oameni dezvoltă cancer, iar alții nu.
Moștenirea genetică a unei femei o predispune sau nu să ia în greutate când folosește o formă populară de contracepție, susține un studiu.
Îmbolnăvirea tinerilor sănătoși de COVID-19 i-a determinat pe cercetători să afle de ce s-au îmbolnăvit și caută răspunsuri în genetică.
Rezultatele unor terapii precum chimioterapie sau imunoterapie sunt influențate, se pare de modul de ambalare (pliere) a ADN-ului.
Dezvoltarea bolii Alzheimer nu este legată exclusiv de genetică, susține un studiu recent.
Viermele pulmonar de șobolan este o boală parazitară care se răspândește prin alimente contaminate și care afectează creierul și măduva spinării.
Ștergerea unei gene a dus la leziuni renale la șoareci cu hipertensiune arterială și boală renală.
Moartea subită cauzată de probleme cardiace (infarctul) are motive genetice, spun cercetătorii. Ei caută acum soluții pentru prevenirea acesteia.
Răspunsul la faptul că evităm să mâncăm anumite legume s-ar găsi în gene, susține un studiu.
Bolile cardiovasculare sunt influențate de mulți factori externi, precum fumatul, sau alimentația incorectă, însă o parte dintre ele sunt cauzate de gene.
Cercetătorii au descoperit similitudini genetice între cancerul osos mortal, osteosarcom, apărut la copii și la câini.
Genetica susține că aneorexia nervoasă, afecțiunea cu cea mai mare rată de mortalitate dintre toate bolile psihiatrice, ar avea și rădăcini metabolice.
Un tratament pentru cancer ar putea fi găsit cu ajutorul musculiței de oțet. Oamenii de știință au modificat genetic musculițele și apoi au testat tratamentele.
Gene, câini. Au unii oameni o înclinație spre a avea câini ca și animale de companie? O cercetare suedeză a căutat răspunsuri.
Inimă. Una dintre bolile transmise genetic care pot afecta activitatea inimii și a vaselor de sânge se numește sindromul Marfan.
Schizofrenia ar putea fi detectată înainte să se manifeste, spun cercetătorii. Ei au descoperit nu mai puțin de 104 gene care au risc ridicat pentru afecțiune.
O analiză genetică ar ajuta pacientul cu boli mentale să primească doza potrivită de medicamente, demonstrează un studiu.
