Respirația corectă este un instrument puternic, mereu la dispoziția ta, care poate transforma momentele de anxietate în clipe de calm și echilibru.
Anxietatea este o afecțiune frecventă care poate afecta profund viața de zi cu zi. Caracterizată prin sentimente de nervozitate, neliniște și îngrijorare, ea se poate manifesta atât emoțional, cât și fizic.
Simptome precum dificultăți de concentrare, bătăi rapide ale inimii, tulburări de somn și tensiune musculară sunt prea familiare pentru cei care se confruntă cu anxietatea în mod regulat.
Din fericire, exercițiile de respirație sunt un instrument accesibil și eficient pentru ameliorarea simptomelor și promovarea relaxării.
Legătura dintre respirație și anxietate se află în sistemul nervos. Respirația profundă și controlată influențează sistemul nervos parasimpatic, care contracarează răspunsul „luptă sau fugi”, care induce stresul.
Prin încetinirea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale și creșterea fluxului de oxigen, tehnicile de respirație pot ajuta la reeducarea organismului pentru a răspunde la stres mai calm în timp.
Iată câteva exerciții de respirație eficiente care pot fi practicate aproape oriunde pentru a ajuta la gestionarea anxietății și la restabilirea echilibrului.
În timp ce respirația profundă este adesea recomandată pentru reducerea stresului, expirația joacă un rol mai crucial în calmarea sistemului nervos.
Expirația activează sistemul nervos parasimpatic, semnalând corpului să se relaxeze. Pentru a exersa, începeți prin a expira complet, împingând tot aerul afară din plămâni.
Apoi, inspirați timp de patru secunde și expirați timp de șase secunde. Această tehnică poate fi realizată în orice poziție confortabilă și repetată timp de două până la cinci minute.
Cunoscută și sub numele de respirație diafragmatică, această tehnică încurajează respirațiile mai profunde prin angajarea diafragmei mai degrabă decât a pieptului.
Începeți prin a vă întinde sau a sta confortabil. Puneți o mână pe piept și cealaltă pe stomac.
În timp ce inspirați pe nas, simțiți cum stomacul se ridică, în timp ce pieptul rămâne relativ nemișcat.
Expirați prin buzele strânse, angajând mușchii stomacului pentru a împinge aerul afară.
Cu o practică regulată, acest tip de respirație poate deveni automat, reducând stresul și îmbunătățind eficiența generală a respirației.
Respirația în cutie este o tehnică structurată care este deosebit de eficientă pentru a vă calma în momentele stresante.
Aceasta implică inspirația timp de patru secunde, reținerea respirației timp de patru secunde, expirația timp de patru secunde și reținerea din nou timp de patru secunde.
Vizualizarea unei cutii în timp ce efectuați această tehnică vă poate ajuta să vă mențineți concentrarea. Practicarea acestui exercițiu înainte de o situație de mare presiune, cum ar fi o prezentare sau o întâlnire, poate ajuta la reglarea sentimentelor anxioase.
Această tehnică simplă, dar puternică, implică inhalarea și exhalarea pentru aceeași perioadă de timp.
De exemplu, inspirați pe nas timp de patru secunde și expirați pentru aceeași durată. Fiți atenți la senzațiile de plin și gol din plămâni cu fiecare respirație. Respirația egală, derivată din practicile yoga, promovează atenția și ajută la restabilirea echilibrului corpului.
Respirația rezonantă, sau coerentă, încurajează un ritm lent și constant de aproximativ cinci respirații pe minut.
Pentru a practica, întindeți-vă într-un spațiu liniștit, închideți ochii și inspirați ușor timp de șase secunde.
Expirați pentru aceeași perioadă de timp, permițând respirației să vă părăsească corpul în mod natural, fără să o forțați.
Practicarea timp de zece minute vă poate face să vă simțiți profund relaxat și mai stăpân pe reacțiile la stres.
Această practică bazată pe yoga, cunoscută și sub numele de nadi shodhana, ajută la echilibrarea sistemului nervos.
Stați confortabil și puneți-vă degetul mare drept pe nara dreaptă pentru a o închide.
Inspirați profund prin nara stângă, apoi folosiți-vă degetul inelar pentru a închide nara stângă în timp ce eliberați degetul mare. Expirați prin nara dreaptă.
Repetați procesul, alternând nările, timp de până la zece cicluri. Această metodă promovează claritatea mentală și relaxarea.
Pentru cei care doresc să elibereze tensiunea fizică și emoțională, respirația leului poate fi o opțiune distractivă și eficientă.
Așezați-vă confortabil, inspirați adânc prin nas, apoi expirați puternic prin gură în timp ce scoateți limba și scoateți un sunet „ha”.
Acest exercițiu nu numai că ameliorează stresul, dar poate adăuga și un element jucăuș rutinei de respirație.
Respirația ghidată presupune concentrarea asupra respirației cu ajutorul unor instrucțiuni audio sau video.
Aceasta poate include vizualizarea stresului care vă părăsește corpul cu fiecare expirație sau utilizarea unor afirmații calmante precum „calm” sau „în siguranță” în timpul practicii de respirație.
Sesiunile ghidate ajută, de asemenea, la redirecționarea atenției de la gândurile intruzive și încurajează relaxarea.
În momentele de anxietate acută, tehnicile rapide precum regula 3-3-3 pot fi deosebit de utile.
Inspirați timp de trei secunde, mențineți respirația timp de trei secunde și expirați timp de trei secunde.
În mod similar, tehnica 4-7-8 - inspirați timp de patru secunde, țineți timp de șapte secunde și expirați timp de opt secunde - poate reduce rapid stresul și promova calmul, în special înainte de culcare.
Frumusețea acestor tehnici este adaptabilitatea lor. Fie că stați la birou, în pat sau faceți o pauză în timpul unei zile încărcate, le puteți practica pentru a vă recăpăta calmul.
A vă face timp pentru o practică regulată nu numai că vă ajută să gestionați anxietatea pe moment, dar vă și antrenează corpul să răspundă mai calm la factorii de stres din viitor.
Prin încorporarea acestor exerciții de respirație în rutinele zilnice, persoanele se pot abilita cu o modalitate practică și naturală de a naviga printre provocările anxietății.
Cu timpul și consecvența, simplul act al respirației conștiente poate deveni o piatră de temelie a bunăstării emoționale și fizice.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
