Aditiv alimentar, posibil responsabil pentru slăbirea organismului în fața virusului gripal

Un aditiv alimentar ar putea fi responsabil pentru slăbirea imunității în fața virusului gripal. Testele de până acum au arătat că acesta interferează cu celulele care ar trebui să ucidă...
Noi cercetări sugerează că un compus chimic care ajută alimentele ambalate să rămână în stare proaspătă mai multă vreme ar putea slăbi imunitatea organismului în lupta împotriva gripei.
Mulți dintre noi am avut gripă la un moment dat, iar tratamentul a fost doar cu odihnă la pat și o mulțime de fluide. Cu toate acestea, deși gripa poate părea o afecțiune relativ inofensivă, ea continuă să provoace un număr semnificativ de decese atât la nivel mondial, scrie medicalnewstoday.com.
În S.U.A., de exemplu, în anul 2017-2018 au fost înregistrate 80.000 de decese legate de gripă. La nivel mondial, aproape 650.000 de persoane au murit din cauza unor afecțiuni respiratorii care rezultă din infecția cu virusul gripal.
Aditivul, prezent în multe alimente
Astfel, cercetătorii sunt interesați să afle mai multe despre factorii care fie cresc riscul de contractare a gripei, fie o agravează, ori împiedică eficacitatea vaccinurilor.
Robert Freeborn, cercetător doctorand la Universitatea de Stat Michigan din East Lansing, și o echipă de cercetători au descoperit că un aditiv alimentar comun este un factor care suprimă răspunsul imun al organismului și îl slăbește în lupta împotriva gripei.
Aditivul alimentar poartă denumirea de "terț-butilhidrochinonă" (tBHQ) și este un antioxidant sintetic care împiedică deteriorarea uleiurilor și grăsimilor din alimente prin oxidare. Acest aditiv este adesea prezent în carne congelată, biscuiți și alimente prăjite.
Freeborn și colegii lui au efectuat un studiul la șoareci și au prezentat concluziile în fața American Society for Pharmacology and Experimental Therapeutics, reuniune anuală care are loc în luna aprilie, în Orlando, FL.
Cum afectează tBHQ răspunsul imun
Așa-numitele celule "helper" T sunt esențiale în lupta împotriva virusurilor gripale care invadează organismul. Celulele T helper coordonează eforturile altor componente ale sistemului imunitar, în timp ce celulele "ucigașe" T vizează și distrug celulele infectate. Folosind un model de șoarece infectat cu gripă, Freeborn și colegii lui a hrănit un grup de rozătoare cu o dietă cu tBHQ adăugată, în timp ce un alt grup de rozătoare a fost hrănit cu o dietă standard.
Cercetătorii au descoperit că, atât celulele T helper cât și killer s-au activat mult mai lent la șoarecii care au mâncat o dieta cu tBHQ. Ca rezultat, virusul a durat mult mai mult în corp. „Studiile noastre au arătat că șoarecii cu dieta tBHQ au avut un răspuns imunitar slăbit la gripă, la infecție”, a comentat Freeborn. "În modelul nostru de șoarece, tBHQ a suprimat funcția a două tipuri de celule T: helper și ucigașe. În cele din urmă, acest lucru a condus la simptome mai severe în timpul unei infecții ulterioare de gripă", a spus Robert Freeborn.
În plus, atunci când cercetătorii au reinfectat rozătoarele cu o nouă tulpină similară de gripă, au descoperit că șoarecii care au fost hrăniți cu dieta tBHQ au fost bolnavi mai mult și au pierdut mai mult din greutate.
Acest lucru, explica cercetătorii, sugerează că aditivul interferează cu așa-numitul "răspuns cu memorie", care ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva unei a doua infecții.
Cât de mult tBHQ este consumat
Autorul principal al studiului oferă o perspectivă asupra mecanismelor potențiale care pot explica efectul acestui aditiv alimentar asupra răspunsului imun. "Chiar acum, ipoteza mea principală este că tBHQ provoacă aceste efecte prin creșterea reglementării unor proteine care sunt cunoscute că suprimă sistemul imunitar", spune Freeborn.
Expresia acestor proteine, CTLA-4 și IL-10, a fost reglementată în două modele diferite pe care le folosim în laborator. Cu toate acestea, este necesară mai multa muncă pentru a determina dacă reglementarea acestor proteine supresive este, într-adevăr, cauza pentru efectele tBHQ în timpul infecției cu gripă."
În cercetările lor, oamenii de știință au folosit o doza de tBHQ echivalentă cu estimarile consumului uman tipic. Cu toate acestea, Freeborn și colegii subliniază faptul că este greu de spus cât de mult tBHQ consumă oamenii în realitate.
Modelele de dietă au determinat oamenii de știință să estimeze că unii indivizi din S.U.A. consumă aproape dublul valorii maxime pe care o permit organizațiile experților. "Poate fi greu să știți dacă consumați tBHQ, deoarece nu este întotdeauna listat pe etichetele ingredientelor", spune Freeborn. Mai mult decât atât, se adaugă adesea tBHQ în uleiul pe care oamenii îl folosesc pentru a prăji chips-uri, de exemplu, ceea ce face chiar mai greu de detectat.
"Cel mai bun mod de a limita expunerea la tBHQ este să fii conștient de opțiunile alimentare. Deoarece tBHQ este utilizat în mare măsură pentru stabilizarea grăsimilor, o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și reducerea gustărilor prelucrate va contribui la reducerea consumului de tBHQ.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Ce se întâmplă dacă faci asta
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Camp Hill Virus, un nou henipavirus descoperit în America de Nord. Ar putea avea potențial pandemic
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.