Aditiv alimentar, posibil responsabil pentru slăbirea organismului în fața virusului gripal
Un aditiv alimentar ar putea fi responsabil pentru slăbirea imunității în fața virusului gripal. Testele de până acum au arătat că acesta interferează cu celulele care ar trebui să ucidă...
Noi cercetări sugerează că un compus chimic care ajută alimentele ambalate să rămână în stare proaspătă mai multă vreme ar putea slăbi imunitatea organismului în lupta împotriva gripei.
Mulți dintre noi am avut gripă la un moment dat, iar tratamentul a fost doar cu odihnă la pat și o mulțime de fluide. Cu toate acestea, deși gripa poate părea o afecțiune relativ inofensivă, ea continuă să provoace un număr semnificativ de decese atât la nivel mondial, scrie medicalnewstoday.com.
În S.U.A., de exemplu, în anul 2017-2018 au fost înregistrate 80.000 de decese legate de gripă. La nivel mondial, aproape 650.000 de persoane au murit din cauza unor afecțiuni respiratorii care rezultă din infecția cu virusul gripal.
Aditivul, prezent în multe alimente
Astfel, cercetătorii sunt interesați să afle mai multe despre factorii care fie cresc riscul de contractare a gripei, fie o agravează, ori împiedică eficacitatea vaccinurilor.
Robert Freeborn, cercetător doctorand la Universitatea de Stat Michigan din East Lansing, și o echipă de cercetători au descoperit că un aditiv alimentar comun este un factor care suprimă răspunsul imun al organismului și îl slăbește în lupta împotriva gripei.
Aditivul alimentar poartă denumirea de "terț-butilhidrochinonă" (tBHQ) și este un antioxidant sintetic care împiedică deteriorarea uleiurilor și grăsimilor din alimente prin oxidare. Acest aditiv este adesea prezent în carne congelată, biscuiți și alimente prăjite.
Freeborn și colegii lui au efectuat un studiul la șoareci și au prezentat concluziile în fața American Society for Pharmacology and Experimental Therapeutics, reuniune anuală care are loc în luna aprilie, în Orlando, FL.
Cum afectează tBHQ răspunsul imun
Așa-numitele celule "helper" T sunt esențiale în lupta împotriva virusurilor gripale care invadează organismul. Celulele T helper coordonează eforturile altor componente ale sistemului imunitar, în timp ce celulele "ucigașe" T vizează și distrug celulele infectate. Folosind un model de șoarece infectat cu gripă, Freeborn și colegii lui a hrănit un grup de rozătoare cu o dietă cu tBHQ adăugată, în timp ce un alt grup de rozătoare a fost hrănit cu o dietă standard.
Cercetătorii au descoperit că, atât celulele T helper cât și killer s-au activat mult mai lent la șoarecii care au mâncat o dieta cu tBHQ. Ca rezultat, virusul a durat mult mai mult în corp. „Studiile noastre au arătat că șoarecii cu dieta tBHQ au avut un răspuns imunitar slăbit la gripă, la infecție”, a comentat Freeborn. "În modelul nostru de șoarece, tBHQ a suprimat funcția a două tipuri de celule T: helper și ucigașe. În cele din urmă, acest lucru a condus la simptome mai severe în timpul unei infecții ulterioare de gripă", a spus Robert Freeborn.
În plus, atunci când cercetătorii au reinfectat rozătoarele cu o nouă tulpină similară de gripă, au descoperit că șoarecii care au fost hrăniți cu dieta tBHQ au fost bolnavi mai mult și au pierdut mai mult din greutate.
Acest lucru, explica cercetătorii, sugerează că aditivul interferează cu așa-numitul "răspuns cu memorie", care ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva unei a doua infecții.
Cât de mult tBHQ este consumat
Autorul principal al studiului oferă o perspectivă asupra mecanismelor potențiale care pot explica efectul acestui aditiv alimentar asupra răspunsului imun. "Chiar acum, ipoteza mea principală este că tBHQ provoacă aceste efecte prin creșterea reglementării unor proteine care sunt cunoscute că suprimă sistemul imunitar", spune Freeborn.
Expresia acestor proteine, CTLA-4 și IL-10, a fost reglementată în două modele diferite pe care le folosim în laborator. Cu toate acestea, este necesară mai multa muncă pentru a determina dacă reglementarea acestor proteine supresive este, într-adevăr, cauza pentru efectele tBHQ în timpul infecției cu gripă."
În cercetările lor, oamenii de știință au folosit o doza de tBHQ echivalentă cu estimarile consumului uman tipic. Cu toate acestea, Freeborn și colegii subliniază faptul că este greu de spus cât de mult tBHQ consumă oamenii în realitate.
Modelele de dietă au determinat oamenii de știință să estimeze că unii indivizi din S.U.A. consumă aproape dublul valorii maxime pe care o permit organizațiile experților. "Poate fi greu să știți dacă consumați tBHQ, deoarece nu este întotdeauna listat pe etichetele ingredientelor", spune Freeborn. Mai mult decât atât, se adaugă adesea tBHQ în uleiul pe care oamenii îl folosesc pentru a prăji chips-uri, de exemplu, ceea ce face chiar mai greu de detectat.
"Cel mai bun mod de a limita expunerea la tBHQ este să fii conștient de opțiunile alimentare. Deoarece tBHQ este utilizat în mare măsură pentru stabilizarea grăsimilor, o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și reducerea gustărilor prelucrate va contribui la reducerea consumului de tBHQ.
-
Ce se întâmplă în corp imediat după ce mănânci zahăr?03.12.2025, 12:30
-
-
De ce scade pulsul sub 60 BPM? Când e motiv de îngrijorare03.12.2025, 11:56
-
-
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Copil de 12 ani cu tetanos, salvat de medicii din Timișoara. Dr. Daniel Jipa: Boala este una extrem de periculoasă. Duce rapid la insuficiență respiratorie urmată de stop cardiac
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
EXCLUSIV Sezonul de gripă 2025-2026 începe mai devreme. Vaccinarea, esențială
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
O nouă pandemie ne amenință. Medicii, îngrijorați
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
