O nouă meta-analiză, publicată în revista Nature Genetics pe 7 ianuarie, identifică 9 noi factori de risc genetici pentru boala Alzheimer. De asemenea, cercetătorii au descoperit noi mecanisme biologice care...
În România circa 300.000 de români suferă de Alzheimer, cea mai frecventă dintre cele 25 de forme de demență cunoscute – care nu se vindecă niciodată. Aproximativ 5,7 milioane de persoane din Statele Unite trăiesc în prezent cu boala Alzheimer. Un raport recent emis de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estimează că până în anul 2060 acest număr va crește la 13,9 milioane.
Se știe că genele joacă un rol important în dacă o persoană se va dezvolta sau nu Alzheimer, iar cercetătorii estimează că 60-80% din boală este ereditară. Prin urmare, identificarea genelor care pun unele persoane în pericol de Alzheimer este un efort științific important.
Până în prezent, studiile au descoperit mai mult de 20 de locații genetice care au legătură cu condiția, dar acestea explică doar un mic procent din variația genetică ce contează în Alzheimer.
De aceea, o echipă de oameni de știință a încercat să descopere mai mulți factori de risc genetic. Profesorul Danielle Posthuma, de la Universitatea Vrije Universiteit din Amsterdam, Olanda, împreună cu Dr. Ole Andreassen de la Universitatea din Oslo, Norvegia, și Dr. Stephan Ripke de la Institutul Broad din Boston, SUA, au condus noua cercetare, publicată în revista Nature Genetics pe 7 ianuarie 2019.
Prof. Posthuma și colegii săi au realizat un larg studiu de asociere la nivel de genom, de peste 455.000 de persoane de origine europeană. Unii dintre acești indivizi au primit deja un diagnostic de Alzheimer, în timp ce alții au avut un istoric parental al bolii.
Ca rezultat al acestei analize combinate, oamenii de știință au descoperit 29 de locații genetice la nivelul genomului care au asocieri cu Alzheimer, dintre care nouă erau necunoscute până acum.
Aceste gene nou descoperite aruncă o nouă lumină asupra posibilelor mecanisme biologice care pot sta la baza bolii Alzheimer. De exemplu, cercetătorii au descoperit modificări ale unor gene în țesuturile și celulele care joacă un rol în sistemul imunitar. De asemenea, analiza genetică a indicat procesele care implică lipide și „degradarea proteinelor precursoare ale amiloidului".
Potrivit medicalnewstoday.com, prof. Posthuma spune că, mai exact, „folosindu-se modele de expresie a genei unice, arătăm că schimbările genetice în genele exprimate în celulele microgliilor sunt asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer".
„Celulele microgliale sunt o parte importantă a sistemului imunitar al creierului", continuă cercetătorul. „Această constatare sugerează că ar trebui să ne lărgim aria de atenție pentru a include, de asemenea, modele microgliale atunci când efectuăm cercetări funcționale în Alzheimer, pe lângă abordarea convențională a modelelor neuronale ".
Iris Jansen, unul dintre autori principali ai lucrării, adaugă: „În plus, detectăm modificări genetice ale proteinelor care sunt implicate în componentele lipidice".
„Această legătură a fost deja descrisă pentru gena APOE", a continuat Jansen, dar rezultatele noastre arata ca alte proteine lipidice ar putea fi, de asemenea, afectate genetic. Gena APOE este "cel mai puternic factor de risc genetic" pentru Alzheimer, explică Jansen.
Constatările întăresc ipoteza că patogeneza Alzheimer „implică o interacțiune între inflamație și lipide, că modificările lipidice ar putea dăuna răspunsurilor imune ale microglia, afectând astfel sănătatea vasculară a creierului".
În cele din urmă, studiul pune în lumină legătura dintre rezerva cognitivă a unei persoane și riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Conceptul de rezervă cognitivă se referă la capacitatea creierului de a se adapta noilor provocări și de a găsi noi modalități de a rezolva problemele.
Indivizii pot dezvolta și stimula rezerva lor cognitivă prin educație, prin învățarea continuă a lucrurilor noi și prin păstrarea minții ascuțite și active. Studii anterioare au sugerat că o rezervă cognitivă mai mare poate proteja împotriva bolilor Alzheimer, Parkinson și a altor afecțiuni neurodegenerative.
Rezultatele obținute de Prof. Posthuma și colegii săi întăresc această idee și o susțin cu dovezi genetice.
Sudiul poate fi găsit AICI.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
