Ambrozia, o buruiană foarte întâlnită în România, produce alergii la 5,35% din populația activă a țării. Sensibilizarea alergică se manifestă cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și...
Ambrozia, alergia. Cea mai răspândită dintre speciile de buruieni aparținând genului Ambrosia o reprezintă specia Ambrosia artemisiifolia, cunoscută în popor și sub numele iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei. Are 50-100 de centimetri înălțime și o rădăcină foarte dezvoltată de 1,2-1,5 metri. Buruiana are aspect de tufă și un diametru mare la bază, precizează reprezentanții DSP Bihor într-un comunicat.
Este una dintre cele mai invazive plante întâlnite pe teritoriul ţării, rezistentă la secetă și arșită. E răspândită în aproape toate zonele cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane. Preferă solurile nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline - pe terenurile lăsate necultivate, de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, în grădini și parcuri neîngrijite, pe șantierele de construcții, în culturile de cereale şi de floarea-soarelui.
Populația expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, fiind mai afectată cea din vestul țării.
Date despre aspectul buruienii oferite de DSP Bihor:
* frunzele - penat-sectate, alungite și ascuțite la vârf, lobate, având pețiolurile cu aripi de culoare gri-verde argintie dinspre partea superioară spre partea inferioară; dispuse opus la baza tulpinii și alterne pe partea superioară și pe ramificații.
* florile - purtătoare de polen, formează inflorescențe situate în vârful ramurilor, având forma alungită și compactă asemănătoare unui spic.
* polenizarea - realizată cu ajutorul vântului prin răspândirea grăunciorilor de polen; o singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august - septembrie, şi se întinde până sfârșitul lui octombrie.
* fructul - o achenă acoperită cu spini, de formă ovoidă, care conține o singură sămânță mică de culoare maron și cu un vârf în formă de săgeată; se înmulţește prin seminte, care pot rezista în pământ mai bine de un sezon de vegetație până să germineze, ceea ce explică, de ce în unii ani planta se înmulțește extrem de mult, în populații compacte și răsare eșalonat.
* semințele răspândite de vânt germinează primăvara, plantele crescând odată cu majoritatea buruienilor, iar pe parcurs ambrozia le depășește, devenind dominantă până la jumătatea lunii iulie, când dezvoltă învelișul floral.
Buruiana produce mari cantități de polen de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari, cu precădere în verile secetoase.
"Ambrozia produce o cantitate mare de polen care conține multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăunciori de polen/m3.
În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când, vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozie. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale, care include și copii cu vârsta de sub 1 an", se mai arată în comunicat.
Dintre afecțiunile cauzate de ambrozie și simptomele acestora amintim:
* sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic.
* simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie.
* simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile.
* șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil.
"Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților", explică specialiștii DSP Bihor.
Abordarea terapeutică este complexă și ar fi bine să includă:
* evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice - prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic.
* tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozie, care este stabilit de medicul alergolog.
Singurul tratament care interferează cu mecanismele imunologice care duc la dezvoltarea alergiei este imunoterapia alergen-specifică (AIT). Acesta e benefică pentru tratarea rinoconjunctivitei alergice sezoniere induse de polenuri și al celei persistente/perene induse de acarienii din praful de casă, la adulți și la copii - în scopul controlului simptomelor și prevenției dezvoltării astmului și/sau a altor sensibilizări, cât și pentru tratamentul astmului cu componentă alergică semnificativă - în scopul controlului simptomelor, al reducerii farmacoterapiei (în special a corticoterapiei) și al exacerbărilor.
Administrarea AIT se face atât în rinoconjunctivitele sezoniere cum ar fi cele induse de polenurile de mesteacăn, graminee, ambrozia, artemisia, cât și în cele perene/persistente induse de acarienii din praful de casă.
Buruiana poate fi distrusă prin erbicide de primăvara devreme când buruiana are 10 - 15 cm. Există o lege - nr. 62/2018 – pentru combaterea ambroziei.
Responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu această buruiană cade în sarcina autorităților administrației publice locale - primăriilor comunale, orășenești și municipale - care trebuie să verifice anual terenurile, să avertizeze și sancționeze, după caz, proprietarii de terenuri care nu distrug buruiana în așa fel încât până pe 30 iunie planta să fie distrusă. Pentru cei ce nu o distrug, amenzile ajung de la 750 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv 5.000 lei la 20.000 lei la persoanele juridice.
Află de ce nu ar trebui să mai păstrezi roșiile în frigider. Uite cum să le depozitezi corect pentru a te bucura de aroma lor naturală.
Adevărul șocant despre riscurile mortale din baie și de ce nu ar trebui niciodată să iei telefonul cu tine!
