Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Genetica susține că aneorexia nervoasă, afecțiunea cu cea mai mare rată de mortalitate dintre toate bolile psihiatrice, ar avea și rădăcini metabolice.
Anorexia nervoasă, genetica. Anorexia nervoasă nu e doar o boală psihiatrică, arată un studiu internațional care a implicat peste 100 de cercetători, inițiat de Fundația Familiei Klarman Family Foundation și coordonat de cercetători de la Universitatea din Carolina de Nord (UNC) cu colaborări printre care și cea a oamenilor de știință de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.
Anorexia nervoasă, genetica: pe ce s-au axat studiile de până acum
"Până acum, accentul nostru a fost pus pe aspectele psihologice ale anorexiei nervoase cum ar fi încercarea pacienților de a slăbi. Constatările noastre ne încurajează să atragem atenția asupra rolului metabolismului pentru a înțelege de ce persoanele cu anorexie scad frecvent la greutăți periculoase, chiar și după terapie. Eșecul de a lua în considerare rolul metabolismului poate să fi contribuit la rezultatele slabe ale profesioniștilor din domeniul sănătății în tratarea acestei boli", susține Cynthia M. Bulik, directorul fondator al Centrului de Excelență al UNC pentru Tulburările de Alimentatie, profesor la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică de la Institutul Karolinska și profesor distins la Departamentul de Psihiatrie din cadrul Școlii de medicină al Universității Carolina de Nord, SUA.
Analizele genetice au evidențiat că anorexia nervoasă este mai mult decât o tulburare psihiatrică și că originea acestei tulburări grave pare să fie atât metabolică, cât și psihiatrică.
Anorexia nervoasă, se mai precizează pe site-ul Institutului suedez, constituie o boală care afectează viața și se caracterizează prin greutate corporală periculoasă, o teamă intensă de a câștiga în greutate și o lipsă de recunoaștere a gravității greutății corporale scăzute. Are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate bolile psihiatrice, arată datele Centrului Național de Excelență pentru Tulburări de Alimentație, SUA.
Pentru acest studiu, cercetătorii din mai multe țări au coroborat datele colectate de Anorexia Nervosa Genetics Initiative (ANGI) și Grupul de Lucru pentru Tulburările Alimentare din Consorțiul de Genomică Psihiatrică (PGC-ED). Adică 16.992 de cazuri de anorexie nervoasă și 55.525 controale de origine europeană din 17 țări din America de Nord, Europa, Australia și Asia.
S-a mai descoperit că baza genetică a anorexiei nervoase se suprapune cu alte tulburări psihiatrice precum: tulburarea obsesiv-compulsivă, depresia, anxietatea și schizofrenia. Se mai suprapune și cu trăsături metabolice (inclusiv glicemice), lipide (grăsime) și antropometrice (măsurarea corporală) - studiul arată că acest lucru nu se datorează efectelor genetice care influențează indicele de masă corporală.
Concluzia: anorexia nervoasă poate fi o tulburare metabolico-psihiatrică și noile cercetări ar fi bine să țină cont de ambii factori de risc.
Studiul, AICI.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.