Persoanele care suferă de tulburări de anxietate prezintă un risc mai mare de a dezvolta numeroase afecțiuni de sănătate, inclusiv boli de inimă și tulburări gastro-intestinale, cum ar fi sindromul de colon...
Un studiu efectuat pe 13.000 de persoane, cu vârsta între 40 și 80 de ani, a descoperit că cei care sufereau de simptome de anxietate și depresie aveau un risc cu 20% mai mare să dezvolte demență decât cei care nu sufereau de aceste boli. Acest risc a crescut la 70 la sută pentru persoanele care au fost diagnosticate cu depresie mai târziu în viață, după cum se menționează în Arhivele de Psihiatrie Generală (mai 2012).
Un studiu realizat pe mai mult de 45.000 de persoane a descoperit că astmul a fost un factor de risc major pentru anxietate. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că a fi anxios poate provoca astm, potrivit Journal of Affective Disorders (1 ianuarie 2016). Alte cercetări raportate în Annals of Allergy, Asthma & Immunology (noiembrie, 2015) au arătat că 36,9 la sută dintre astmaticii care au participat la un studiu au avut, de asemenea, anxietate. Concluzia: Ambele boli pot fi de vină una pentru cealaltă. Nu este surprinzător, într-adevăr. După cum știe orice astmatic, lupta pentru a respira poate provoca stres, îngrijorare și panică.
Anxietatea poate afecta sănătatea cardiovasculară. Stările de anxietate pot crește ritmul cardiac și pot crește tensiunea arterială, printre alte simptome care pot avea un impact asupra inimii.
Numeroase studii au găsit o legătură între anxietate și riscul crescut de boli cardiovasculare. Un astfel de studiu, după cum a fost raportat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie din septembrie 2013, a examinat veteranii din perioada războiului din Vietnamul și a constatat că cei care sufereau de anxietate aveau de două ori mai multe șanse să sufere de boli coronariene decât cei care nu nu aveau această tulburare.
Un alt studiu, realizat asupra femeilor aflate în postmenopauză, a descoperit că cele care aveau un istoric de atac de panică, au avut de patru ori mai multe șanse să dezvolte boli de inimă. De asemenea, aveau un risc de trei ori mai mare de a suferi un AVC.
Aceasta nu înseamnă că un atac de panică poate provoca un atac de cord; aceasta înseamnă doar că femeile care suferă atacuri de panică prezintă un risc mai mare, potrivit rezultatelor studiilor publicate în Archive of General Psychiatry (octombrie 2007).
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
