Administrarea preventivă în doze mici zilnice de aspirină nu este benefică persoanelor care au ajuns la vârsta de 70 de ani fără a avea boli cardiovasculare sau risc crescut de a face astfel de...
Aspirina în doze mici nu prelungește supraviețuirea fără dizabilități a persoanelor sănătoase de peste 70 de ani, chiar și a celor cu cel mai mare risc de boli cardiovasculare. Ultimele rezultate ale studiului ASPREE au fost prezentate aseară la Congresul European de Cardiologie și Congresul Mondial de Cardiologie, care s-a desfășurat la Paris, Franța. (1)
În numele investigatorilor ASPREE, profesorul Christopher Reid de la Curtin University, Perth, Australia a explicat: „Un număr din ce în ce mai mare de oameni ating vârsta de 70 de ani fără a avea boli cardiovasculare (BCV). Această analiză sugerează că sunt necesare metode îmbunătățite a predicției riscurilor pentru identificarea celor care ar putea beneficia de aspirină cu doze mici zilnice”.
Ghidurile europene privind prevenirea bolilor cardiovasculare nu recomandă aspirina pentru persoanele săntoase datorită riscului crescut de sângerare majoră. Acest sfat a fost susținut ulterior de rezultatele la pacienții cu risc moderat (din studiul ARRIVE), pacienți diabetici (din studiul ASCEND), și la persoanele de peste 70 de ani (din studiul ASPREE) care au demonstrat că reducerile modeste ale riscului de boală cardiovasculară sunt depășite de riscul crescut de sângerare.
Constatarea principală din studiul randomizat ASPREE a fost că la persoanele în vârstă de 70 de ani sau mai mult, fără boală cardiovasculară cunoscută, cărora li s-a administrat 100 mg de aspirină zilnic, nu a existat niciun efect asupra obiectivului principal compus al supraviețuirii fără dizabilități (definit ca fiind cei care nu ating un obiectiv principal al demenței sau al dizabilității fizice persistente sau al morții).Obiectivul principal a fost ales pentru a reflecta motivele prescrierii unui medicament preventiv la o populație în vârstă, dar care e altfel sănătoasă.
Această analiză a examinat dacă rezultatele pentru obiectivul principal al supraviețuirii fără handicap pot varia în funcție de nivelul de bază al riscului de boală cardiovasculară (BCV). Analizele au fost efectuate, de asemenea, pentru obiectivele secundare ale mortalității cauzale, hemoragiei majore și prevenirii BCV (definită ca boală coronariană fatală, infarct miocardic nefatal, accident vascular cerebral fatal sau nefatal sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă).
Cercetătorii au calculat probabilitățile de risc de BCV pe zece ani, la începutul studiului, pentru 19.114 de participanți la ASPREE, folosind scorul Framingham (până la 75 de ani) și boala cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD) au reunit ecuațiile de risc de cohortă (până la 79 de ani) și le-au împărțit în treimi. Deoarece nu există scoruri de risc BCV disponibile peste limitele de vârstă specificate în ecuații, aceștia au clasificat participanții în funcție de prezența a 0 la 1, 2 la 3 sau mai mult de 3 factori de risc BCV. Ratele globale de supraviețuire fără handicap, mortalitate, sângerare majoră și BCV au fost examinate pentru fiecare grup de risc și rezultatele au fost comparate pentru cei tratați cu aspirină sau placebo.
Pentru participanții la cea mai mică treime a riscului de BCV, atât prin scoruri Framingham cât și ASCVD, nu a existat niciun fel dezavantaj pentru supraviețuire fără handicap sau beneficii cardiovasculare din partea aspirinei. Acest grup a avut, de asemenea, cea mai mare probabilitate de sângerare.
În schimb, cei cu cea mai mare treime a riscului de BCV, atât prin scoruri Framingham, cât și pentru ASCVD, au avut valori semnificativ mai mici ale evenimentului BCV la administrarea aspirinei, cu rate similare de sângerare.
„Rezultatele subliniază faptul că balanța risc-beneficiu în utilizarea aspirinei la bărbații și femeile în vârstă, care sunt sănătoși, variază în funcție de nivelurile lor de risc cardiovascular. De asemenea, indică faptul că reducerea evenimentelor cu BCV în grupurile cu cel mai mare risc folosind metodele de stratificare curente nu identifică indivizii în care acest avantaj se traduce într-o supraviețuire mai lungă fără handicap", a declarat Prof Reid.
Noi metode de identificare a grupurilor cu risc crescut de BCV, dincolo de utilizarea factorilor de risc convenționali și a modelelor de predicție curente, vor fi cercetate în studiul de monitorizare longitudinală ASPREE. Informațiile genetice și ale biomarkerului vor fi incluse de la banca de date ASPREE.
Prof Reid a concluzionat: „Pe baza rezultatelor principalului studiu ASPREE, doza mică de aspirină zilnică nu poate fi recomandată la persoanele sănătoase de peste 70 de ani - chiar și la cele cu cel mai mare risc de BCV. Analiza de astăzi indică faptul că sunt necesare metode mai rafinate pentru a evidenția un subgrup care ar putea câștiga de pe urma terapiaei preventive".
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Milioane de cardiaci, tratați greșit. Alarmă de ultimă oră în cardiologie.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Acest supliment simplu și natural îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
