Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Află mai multe despre durerea neuropată și de ce sursa tulburărilor nervoase poate fi una exterioară.
Durerea neuropată este un tip de durere nervoasă care apare atunci când sistemul nervos funcționează incorect sau este deteriorat. Aceasta poate afecta diferite niveluri ale sistemului nervos, inclusiv nervii periferici, măduva spinării și creierul.
Fibrele nervoase deteriorate trimit semnale incorecte către centrele de durere, provocând durere neuropatică. Sensibilizarea centrală apare atunci când funcția nervoasă se modifică la locul de deteriorare și în zonele din sistemul nervos central.
Neuropatia este o perturbare a funcției sau o schimbare la unul sau mai mulți nervi, diabetul fiind cea mai frecventă cauză. Alte boli, cum ar fi zona zoster, HIV/SIDA și tulburările cauzate de consumul de alcool pot provoca, de asemenea, neuropatie.
Simptomele durerii neuropatice includ durerea spontană, care poate fi de tip arsură, înțepătură sau șoc electric, furnicături și amorțeală. Alodinia apare atunci când stimulii nedureroși provoacă durere, în timp ce hiperalgezia apare atunci când stimulii dureroși provoacă senzații de durere extreme sau crescute.
Hipoalgezia apare atunci când un stimul în mod normal dureros are ca rezultat un răspuns diminuat la durere. Disestezia se referă la senzații neașteptate care se simt ciudate, neplăcute sau dureroase.
Insomnia se caracterizează prin dificultăți de somn și stres emoțional din cauza somnului perturbat și a durerii. Aceste simptome pot duce la o serie de simptome, inclusiv sensibilitate la atingere, hiperalgezie, hipoalgezie, disestezie și insomnie.
Foto: Freepik @freelancerparvej
Durerea neuropată poate fi cauzată de tulburări legate de consumul de alcool, diabet, afecțiuni ale nervilor faciali, HIV/SIDA, tulburări ale sistemului nervos central, sindromul durerii regionale complexe și zona zoster.
Alte cauze includ medicamentele de chimioterapie, radioterapia, amputația, compresia sau inflamația nervilor spinali, traumatismele, intervențiile chirurgicale și tumorile care apasă pe nervi.
Medicii diagnostichează durerea neuropată prin revizuirea istoricului medical al pacientului și prin efectuarea unui examen fizic. Dacă pacientul are leziuni nervoase, aceștia pot recunoaște simptomele tipice și încearcă să identifice cauza care stă la baza acestora.
Tratamentul se concentrează pe tratarea bolii de bază, oferind ameliorarea durerii, menținerea funcționalității și îmbunătățirea calității vieții. De obicei, este necesară o combinație de tratamente, inclusiv analgezice fără prescripție medicală, medicamente anticonvulsivante, antidepresive, tratamente topice, cum ar fi blocurile nervoase, fizioterapie, chirurgie și consiliere psihologică.
Pentru a gestiona durerea neuropatică se folosesc analgezice fără prescripție medicală, medicamente anticonvulsivante și antidepresive. Antidepresivele s-au dovedit a fi eficiente în tratarea durerii și a simptomelor de anxietate și depresie. Tratamentele topice, cum ar fi blocurile nervoase, oferă o ameliorare temporară a durerii, în timp ce terapia fizică ajută la ameliorarea durerii, a rigidității și a disconfortului.
Intervenția chirurgicală poate fi utilizată pentru a elibera, repara sau îndepărta nervii pentru a reduce sau elimina durerea.
Consilierea psihologică poate ajuta pacienții să facă față stresului emoțional al durerii neuropatice. Dacă aceste tratamente nu ameliorează durerea, un furnizor de asistență medicală poate recomanda stimularea măduvei spinării, stimularea nervilor periferici sau stimularea creierului. Medicul poate discuta argumentele pro și contra ale fiecărui tratament.
Neuropatia poate fi prevenită prin renunțarea la fumat, găsirea unei rutine de exerciții fizice adecvate, consumul de fructe proaspete, legume, cereale integrale și proteine slabe, limitarea consumului de alcool și monitorizarea nivelului de zahăr din sânge. Pentru cei care suferă de diabet, este esențial să aibă o grijă sporită de picioarele lor. Deși durerea neuropatică este dificil de tratat, de obicei nu pune în pericol viața.
Cele mai bune rezultate sunt obținute prin reabilitare și sprijin pentru bunăstarea emoțională, socială și mentală. Scopul este de a gestiona durerea și de a îmbunătăți calitatea vieții cu ajutorul unui specialist în durere folosind aceste metode.
Dacă prezentați simptome de afectare a nervilor, cum ar fi amorțeală, furnicături, slăbiciune musculară, contracții necontrolate sau căderea frecventă a obiectelor, este esențial să vă adresați medicului dumneavoastră. Durerea severă, amorțeala sau slăbiciunea care se agravează rapid trebuie dusă la camera de urgență. Alte simptome grave pot include ritm cardiac accelerat, modificări ale obiceiurilor de la baie și amețeli sau leșin.
Neuropatia, un tip comun de durere nervoasă, poate fi resimțită ca o senzație de înjunghiere, de împușcare sau de arsură. Neuropatia legată de diabet reprezintă aproximativ 30% din toate cazurile. Durerea neuropatică poate fi ușoară sau severă, afectând orice zonă a corpului.
Deși nu este de obicei periculoasă, poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții dumneavoastră. Dacă vă confruntați cu dureri severe sau persistente, consultați furnizorul de servicii medicale pentru a identifica cauza și a vă recomanda un tratament adecvat.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.