Ieșirea în aer liber are efecte surprinzătoare asupra sănătății mintale. Ce alte beneficii mai are plimbarea în natură.
Petrecerea timpului în aer liber, precum parcuri sau grădini, poate avea un efect surprinzător asupra sănătății, arată un studiu realizat în Finlanda, țara cu cei mai fericiți oameni, potrivit World Happiness Report.
Cel mai recent studiu efectuat de cercetătorii finlandezi a arătat că plimbările și petrecerea timpului în spațiile verzi a fost asociat cu o scădere a nevoii de medicație eliberată pe baza de prescripție medicală, pentru afecțiuni precum anxietatea, insomnia, depresia, hipertensiunea arterială și astmul, notează Science Alert.
Potrivit cercetătorilor, nu este de ajuns să admirați peisajele de pe fereastră, în cazul în care aveți această posibilitate, diferența fiind făcută de ieșirea propriu-zisă în aer liber și de timpul petrecut acolo.
La acest studiu, realizat de Institutul Finlandez de pentru Sănătate și Bunăstare, Universitatea Tampere și Universitatea de Est, au participat aproximativ 6.000 de locuitori din Helsinki, persoane care utilizau medicamente pentru tulburările psiho-emoționale, pentru tensiune crescută, respectiv pentru afecțiuni respiratorii.
”Se crede că expunerea la medii naturale este benefică pentru sănătatea umană, dar dovezile sunt inconsistente”, au scris autorii studiului.
În cadrul studiului, participanții au fost chestionați cu privire la medicamentele pe care le utilizau, dar și cu numărul de priveliști pe care le puteau admira din confortul casei, precum și cu frecvența cu care își petreceau timpul în respectivele zone, cunoscute ca spații verzi și albastre (pădure - deal și mare - lac), datorită poziționării naturale.
Astfel, persoanele care au avut 3 sau 4 ieșiri pe săptămână au fost asociate cu șanse cu 33% mai mici de a utiliza medicamente pentru tulburările psihoemoționale, cu 36% mai mici pe cele pentru scăderea tensiunii, respectiv cu 26% mai mici pentru astm, comparativ cu cei care ieșeau o singură dată pe săptămână.
În cazul celor care ieșeau de cel puțin 5 ori pe săptămână, cele mai bune cifre erau în legătură cu medicamentele pentru scăderea tensiunii, unde s-au înregistrat șanse cu 41% mai mici, în comparație cu cei cu o singură ieșire. În același timp, aceștia au fost asociați cu șanse de 22% mai mici în privința medicamentelor pentru sănătatea mintală, respectiv 24% mai mici pentru tratarea astmului.
”Această constatare este în concordanță cu dovezile provizorii care subliniază importanța utilizării efective a spațiului verde în legătură cu sănătatea mintală și sugerează că același lucru este valabil și pentru alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi astmul și hipertensiunea”, mai susțin cercetătorii.
Deși datele nu sunt suficiente pentru a demonstra cauza și efectul, o stare de bine oferă mai multă motivație și mai multe oportunități pentru a ieși la plimbare.
Totodată, mai spun cercetătorii, studiul arată că doar admirarea peisajelor nu au același efect cu ieșirea și plimbarea în aer liber.
”Dovezile științifice tot mai numeroase care susțin beneficiile pentru sănătate ale expunerii la natură vor crește probabil oferta de spații verzi de înaltă calitate în mediile urbane și vor promova utilizarea activă a acestora.
Aceasta ar putea fi o modalitate de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea în orașe”, au mai scris cercetătorii.
Sedentarismul are un impact major asupra stării de sănătate, fiind cauza obezității, care este factor de risc pentru bolile de inimă, diabetul zaharat și diverse tipuri de cancer.
Plimbarea este una dintre cele mai la îndemână moduri de a ne face numărul de pași, așa cum ne recomandă specialiști. Însă locul pe care îl alegem pentru această activitate poate avea efecte pozitive.
Mersul pe jos în ”spații albastre”, în zone cu apă, cum ar fi plaja sau în apropierea unui râu, lac sau fântână, poate avea un efect pozitiv asupra bunăstării și stării de spirit a oamenilor, arată un studiu condus de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, citat de Theravive.
Activitatea cu beneficii pentru inimă
La studiul, publicat în Environmental Research, au participat 59 de persoane care lucrează în birou, iar aceștia au fost repartizați în mod aleatoriu la un mediu diferit, adică spațiu albastru, spațiu urban și un loc de control, în 4 zile din fiecare săptămână, pe parcursul a trei săptămâni.
Timp de 20 de minute pe zi, aceștia fie s-au plimbat de-a lungul unui spațiul albastru ori a unuia urban, fie s-au odihnit la locul de control. Citește mai departe AICI.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Această bacterie banală pe care cu toții o avem ne afectează creierul. Îl erodează și duce la demență.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Când începe, de fapt, degradarea coloanei vertebrale. Vârsta de la care apare simptomatologia.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
