Palpitațiile sunt modul în care organismul ne arată ”lupta” dintre hormonii de stres și cei de ralaxare. Care este ritmul cardiac normal și ce putem face pentru a-l menține la acel...
Palpitațiile sunt bătăi ale inimii care devin brusc mai vizibile și pe care le percepi în mod conștient. Pot fi neregulate, dar de cele mai multe ori nu sunt periculoase, astfel că relaxarea corpului duce și la revenirea la un ritm cardiac normal.
”Le-aş defini ca o percepere în mod neplăcut a ritmului cardiac. O persoană care are tahicardie sinusală, adică iuţirea ritmului normal al inimii, poate să vină la medic, uneori chiar în toiul nopţii să se plângă de palpitaţii.
Uneori, palpitaţiile pot demasca aritmii serioase care pot fi ameninţătoare de viaţă.
Considerăm o frecvență cardiacă normală în jur de 70 de bătăi pe minut, în repaus”, a declarat dr. Silviu Dumitrescu, medic cardiolog, la Antena 3.
Cauzele palpitațiilor pot fi:
- Factori declanșatori ce țin de stilul de viață
- Factorii declanșatori ce țin de emoții sau psihic
- Administrarea anumitor medicamente
- Schimbări hormonale
- Probleme de ritm cardiac
- Probleme ale inimii
- Alte afecțiuni.
Totodată, medicul a subliniat cât de mare este influența pe care o au hormonii de stres asupra ritmului cardiac.
”Palpitaţiile nu apar de obicei din senin. Există mulţi factori care pot declanşa tahicardia şi tulburările de ritm. Un examen, o întâlnire, o situaţie care generează anxietate. Toate acestea duc la tahicardie şi duc la a simţi palpitaţii.
Se poate întâmpla ca aceste palpitaţii să apară din senin. În situaţii de genul acesta, cu certitudine palpitaţiile trebuie identificate, trebuie văzut ce tip de tulburare de ritm le generează şi dacă e cazul sau nu, să luăm un tratament”, a mai spus medicul.
De asemenea, a mai spus medicul, persoanele tahicardice sunt persoane decondiționate fizic, persoane care nu au în mod curent activitate fizică, sunt persoane stresate și cu nivel crescut de oboseală, iar toate aceste lucruri, luate împreună, pot duce la tahicardie cronică.
”Sunt oameni la care frecvența cardiacă stă la 90, chiar la 100 de bătăi pe minut, în repaus. Nu este bine. Persoanele bradicardice, adică cu frecvențe cardiace mai joase, trăiesc cel mai mult”, a mai spus medicul, adăugând că oboseala cronică dăunează inimii.
Mai mult decât atât, palpitațiile sunt modul în care organismul ne transmite semnale unei lupte, iar acestă luptă a organismului ”înseamnă hormoni de stres, un nivel mai mare de adrenalină, de noradrenalină, de cortizol, iar acești hormoni de stres au efecte directe și indirecte asupra sistemului cardiovascular”, a mai spus cardiologul.
În ceea ce privește protejarea inimii, acest lucru se poate face ”trăind frumos”, într-un echilibru al hormonilor de stres și al celor de relaxare.
”Dacă discutăm de reducerea riscului cardiovascular, sunt câteva lucruri simple pe care le putem face: să nu fumăm, să avem o tensiune aproape de zona ideală, să avem un nivel normal al grăsimilor din sânge, un nivel normal al glicemiei, să avem un stil de viață activ și să reducem stresul”, a mai spus cardiologul.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele este pompat spre inimă și are o valoare care poate diferi de la un moment la altul. Aceasta scade pe timpul somnului, la oamenii perfecți sănătoși, în timp ce persoanele hipertensive își mențin valorile ridicate și în timpul nopții.
”Fiecare om are oscilații ale valorilor tensionale. Dacă facem un efort, dacă ne enervăm sau dacă trecem printr-o situație solicitantă, atunci tensiunea o să aibă o valoare mai mare. Dar hipertensiunea arterială, adică o situație patologică înseamnă valori constante zilnice pe care le identificăm peste 140/90 mm Hg”, a declarat Livia Trașcă, medic specialist cardiolog, la Pro TV.
Hipertensiune - factori de risc
Factorii de risc care cresc tensiunea arterială sunt:
- vârsta (bărbații peste 55 de ani și femeile, peste 65 de ani)
- fumatul
- dislipidemia (colesterol peste 200 mg/dl sau trigliceride peste 150 mg/dl)
- prediabetul (glicemia cuprinsă între 102-105 mg/dl) și diabet (glicemia peste 126 mg/dl)
- obezitatea abdominală.
Pe lângă acești factori, tensiunea poate oscila și în urma informațiilor permanente de la vase la creier. Creierul primește informații de la receptorii situați în principal pe arterele renale. Citește mai departe AICI.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Mirosul fatal al colesterolului ridicat. Simptom banal poate semnala o boală periculoasă
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Hipertensiunea arterială are un efect devastator asupra creierului.
Simptomul surprinzător al infarctului pe care majoritatea femeilor îl ignoră. Nu este vorba de durerea în piept.
Asta trebuie să faci în timpul unui zbor cu avionul pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
