Cât timp trebuie să treacă între mese. Bilic: Maniac al curățeniei. Mătură toate resturile de mâncare. Nu vă fie teamă
Cât timp trebuie să treacă între mese. Ce se întâmplă dacă mâncăm prea des sau prea rar.
Cât timp trebuie să treacă între mese. În general, hrana are nevoie de 24 până la 72 de ore pentru a trece prin tractul digestiv. Timpul exact depinde de cantitatea și tipurile de alimente pe care le-ați mâncat.
Ritmul se bazează, de asemenea, pe factori precum sexul, metabolismul și dacă aveți probleme digestive care ar putea încetini sau accelera procesul.
La început, alimentele călătoresc relativ repede prin sistemul dumneavoastră digestiv. În decurs de 6 până la 8 ore, alimentele și-au parcurs drumul prin stomac, intestinul subțire și intestinul gros.
Odată ajuns în intestinul gros, conținutul parțial digerat al mesei dumneavoastră poate sta mai mult de o zi, timp în care este descompus și mai mult.
Intervalul normal pentru timpul de tranzit include următoarele: golirea gastrică (2 până la 5 ore), tranzitul intestinului subțire (2 până la 6 ore), tranzitul colonului (10 până la 59 de ore) și tranzitul întregului intestin (10 până la 73 de ore).
Cât timp este indicat să treacă între mese
Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist explică cât timp ar trebui să treacă între mese.
”Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese! Nu, nu este vorba despre muncă, ci despre mâncare. Contrar recomandărilor făcute de mulți nutriționiști, 2-3 mese principale pe zi sunt suficiente pentru un adult.
Când mănânci mai rar senzația de foame e mai ușor de ținut în control, glicemia rămâne constantă, nu există descărcări de insulină și se slăbește mai ușor. Însă principalul motiv pentru care ar trebui sa avem pauze lungi între mese este sănătatea: pauza alimentară permite organismului să facă curățenie. Când eliminăm gustările și ronțăielile dintre mese, procesele de digestie au timp să se desfășoare până la capăt, ca un ciclu complet de la mașina de spălat.
E nevoie de un interval de 4-5 ore între mese pentru un proces de curățenie în tubul digestiv. Fenomenul se numește “complex motor migrant” (CMM) și trebuie văzut ca o undă puternică de contracție ce “mătură” toate resturile de mâncare din stomac și din intestinul subțire. Gândiți-vă la intestinul vostru ca la un maniac al curățeniei: la 2 ore după masă el declanșează un program de auto-curățare, ce are rolul de a elimina reziduurile alimentare, eventualele bacterii și mirosurile.
Dacă noi ne apucăm să ronțăim, acest program se întrerupe și ciclurile de auto-curățare devin din ce în ce mai rare. Dacă țineți la corpul vostru, acordați-i o pauză de 5 ore între mese ca să aibă timp pentru “curățenia generală”.
CMM este un proces fiziologic ce are loc de câteva ori pe zi și face parte din sistemul. Detox complex cu care este dotat organismul…cu condiția să-l lăsăm să-și facă treaba. Procesul de digestie și metabolizare consumă mai multă energie decât respirația și circulația sângelui.
Nu vă fie teamă să mâncați mai rar! Iar dacă auziți zgomote la nivelul abdomenului, nu sunt intestinele care suferă de foame, este complexul motor migrant care face curățenie în intestin”, explicat dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, într-o postare pe Facebook.
Ce se întâmplă dacă mâncăm de prea multe ori pe zi
Rata metabolică este numărul de calorii pe care corpul dumneavoastră le arde într-o anumită perioadă de timp. Ideea conform căreia consumul de mese mai frecvente și mai mici crește rata metabolică este un mit persistent.
Este adevărat că digerarea unei mese crește ușor metabolismul, iar acest fenomen este cunoscut sub numele de efectul termic al alimentelor. Cu toate acestea, cantitatea totală de alimente consumate este cea care determină cantitatea de energie cheltuită în timpul digestiei.
Consumul a 3 mese de 800 de calorii va provoca același efect termic ca și consumul a 6 mese de 400 de calorii. Nu există literalmente nicio diferență.
Mai multe studii au comparat consumul mai multor mese mai mici față de mai puține mese mai mari și au ajuns la concluzia că nu există niciun efect semnificativ nici asupra ratei metabolice, nici asupra cantității totale de grăsime pierdută, notează Healthline.
Se crede că mesele mari duc la creșteri și scăderi rapide ale glicemiei, în timp ce mesele mai mici și mai frecvente ar trebui să stabilizeze nivelul de zahăr din sânge pe tot parcursul zilei.
Totuși, acest lucru nu este susținut de știință. Studiile arată că persoanele care mănâncă mese mai puține și mai mari au niveluri mai scăzute de glucoză în sânge, în medie.
Este posibil ca aceștia să aibă vârfuri mai mari ale glicemiei, dar, în general, nivelurile lor sunt mult mai scăzute. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu probleme de glicemie, deoarece a avea un nivel ridicat de zahăr în sânge poate cauza tot felul de probleme.
S-a demonstrat, de asemenea, că mâncatul mai puțin frecvent îmbunătățește sațietatea și reduce foamea în comparație cu mesele mai frecvente.
Când vine vorba de controlul glicemiei, micul dejun pare să joace, de asemenea, un rol important. Studiile arată că a mânca cea mai mare masă a zilei dimineața, sau la începutul zilei, scade media zilnică a nivelului de zahăr din sânge
-
-
-
Cum să scapi de gazele provocate de fasole25.02.2026, 19:56
-
Fructul care e mai sănătos atunci când e congelat25.02.2026, 19:30
-
Gena "Dictator" care forțează cancerul să invadeze întreg corpul25.02.2026, 18:14
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Acest test simplu îți arată dacă ai pre-diabet. Nu dă semne! Mulți află când deja au diabet
9 obiceiuri care îți pun digestia în mișcare în 7 zile. Scapi de balonare și disconfort
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Diabetul, o epidemie tăcută. Aproape jumătate dintre cazuri rămân nediagnosticate la nivel global
Dieta Yo-Yo, efect negativ asupra rinichilor. Fluctuațiile de greutate, impact în cazul pacienților cu diabet de tip 1
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Diabetul dublu, pericolul ascuns pentru pacienții cu diabet de tip 1. Rezistența la insulină, complicație majoră
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Fumatul crește riscul tuturor subtipurilor de diabet de tip 2
Greșeala care îți blochează procesul de slăbire. Andreea Chirilă: Creierul nu percepe "nu" și "niciodată"
EXCLUSIV Ce trebuie să știi dacă ai glicemia ridicată. Vasiliki Tsagkaraki (Boehringer Ingelheim România) explică
E466: aditivul ascuns în alimente care distruge intestinul. Cum ne afectează sănătatea. Reacțiile variază de la o persoană la alta
EXCLUSIV Diabeticii, vulnerabili în perioada sărbătorilor. Dr. Cristian Pandrea: Se poate dezechilibra
Acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să îl știe diabeticii. Cât de grav este, de fapt.
Nivelul ridicat de Fier, asociat cu diabetul
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi.
EXCLUSIV Diabetul de tip 2, remisiune. Prof. dr. Bogdan Timar: Valorile glicemice sunt normale
Aceasta este metoda pentru a scăpa de diabet fără tratamente medicamentoase. Se reglează glicemia.
Ce se întâmplă în corp imediat după ce mănânci zahăr?
Diabetul de tip 3, ce este. Rolul rezistenței la insulină în declinul cognitiv și boala Alzheimer
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Cinci semne ale diabetului. Apar devreme. Detaliile la care să fii atent
Aceste cinci semne ale diabetului apar în faza de debut a bolii. Sunt semne minore, dar esențiale.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
EXCLUSIV Peștele, pastila naturală de Omega-3. Dr. Lygia Alexandrescu: Efect cardioprotector. Scade colesterolul și trigliceridele
EXCLUSIV Ce este echilibrul energetic. Dr. Bogdan Timar: E vorba de consum. Activități sedentare
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Ce înseamnă dacă îți e poftă de ceva dulce. Semnul subtil pe care ți-l dă corpul
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
