Nutriționistul și life coach-ul Cori Grămescu a dezvăluit cum putem scăpa de pofta de dulce.
Consumul crescut de dulce conduce în timp la rezistenţă la insulină, prin faptul că receptorii pentru insulină „se obişnuiesc” cu un nivel crescut al acestui hormon în sânge., spune Cori Grămescu.
"Astăzi vorbim despre pofta de dulce și cum putem scăpa de ea.
În primul rând, trebuie să ştiţi că pentru adulţi este recomandat ca maxim 10% din aportul caloric zilnic să vină din zahăr, adică maxim 25 de grame de zahăr pe zi. Cutia aceea de suc la care pofteşti are 33-39 de g de zahăr în ea. Adică mai mult decât ar trebui să consumi într-o zi întreagă. Gogoașa, bombonica inofensivă care îţi zâmbeşte din cutie ori porţia de pizza de ieri toate sunt în aceeași situație.
Pofta de dulce este întreţinută de consumul regulat de alimente dulci, cu un grad ridicat de procesare şi un aport crescut de potențiatori de gust. Consumul crescut de dulce conduce în timp la rezistenţă la insulină, prin faptul că receptorii pentru insulină „se obişnuiesc” cu un nivel crescut al acestui hormon în sânge.
Este şi mecanismul prin care de fiecare dată după ce mâncăm dulce, la câteva ore ni se face poftă tot de dulce. Pofta de dulce se traduce în poftă de dulce procesat, adică tânjim după ciocolată, prăjituri, patiserie sau îngheţată. Adică dulce procesat, asociat adeseori cu grăsimi nesănătoase şi aditivi alimentari. Astfel, pofta de dulce conduce şi la un nivel cronic crescut de leptină. Leptina este hormonul care induce senzaţia de saţietate şi unele studii arată că funcţionarea lui este perturbată de consumul cronic ridicat de fructoză, un tip de îndulcitor folosit intens în dulciurile procesate pentru gustul mai intens. În traducere, nu te saturi niciodată să mănânci dulciuri. Ceea ce cred că ştiai deja.
Pofta de dulce satisfăcută cu dulciuri procesate aduce un stres suplimentar ridicat pentru ficat, datorită modului în care organismul nostru metabolizează fructoza. Ea este zahărul folosit în industria alimentară pentru prăjituri, creme, dulciuri şi îngheţate. De exemplu, ea este cauza principală a ficatului gras de cauză non-alcoolică aşa că prezintă riscuri serioase.
Pe lista efectelor negative pe termen lung se mai adaugă şi riscul ridicat de cancer de pancreas, incidența crescută a cariilor dentare, probleme cu rinichii, obezitate, diabet, boală cardiovasculară, hipertensiune arterială, dependența de zahăr, predispoziţie către Alzheimer, deficienţe nutritive şi lista continuă. Practic, ori de câte ori ne satisfacem pofta de dulce cu un dulce intens procesat corpul nostru produce insulină în exces. Astfel, peste câteva ore avem iarăşi poftă de dulce, şi tot aşa. Intrăm, practic, într-un cerc de foame auto-întreținut şi care îşi amplifică extremele pe măsură ce trece timpul.
Ca să scăpăm de pofta de dulce, trebuie să:
- avem un plan de reducere a aportului de zahăr zilnic şi înlocuirea acestuia cu glucide complexe şi fibre.
- trebuie să ne hidratăm bine, cam 2-3 litri de apă pe zi
- timp de 3-5 zile e bine să consumăm la micul dejun 5-8 linguri de muesli și la 2-3 ore de la micul dejun să mâncăm 2 fructe dulci
- la prânz e bine să mâncăm legume mai dulci, morcov, mazăre, praz, împreună cu 1-2 cartofi şi eventual ceva carne slabă
- gustarea a doua a zilei ar trebui să fie un fruct mai puţin dulce, de exemplu o portocală sau o mandarină
- la cină, mâncăm 2-4 linguri de orez integral, puţină mazăre sau o salată asortată şi din nou ceva proteine slabe, de exemplu pește sau curcan ori tofu dacă suntem vegetarieni
- după 3-5 zile de „reabilitare” a organismului, începem să facem mişcare uşoară. Mers alert, pilates, exerciţii uşoare de tonifiere care să ne ajute să sensibilizăm receptorii la insulină
- e important ca încă 3-5 zile să nu forţăm suplimentar organismul pentru că ne va arunca din nou în cercul de poftă-foame din care tocmai încercam să scăpăm
- ar trebui să începem să corelăm alimentaţia cu nivelul de efort fizic şi cu obiectivul de greutate, jonglând cu cantitatea de cereale, legume şi fructe consumate zilnic.
În mod normal, dacă timp de 3 săptămâni reuşim să ne acoperim necesarul de glucide din cereale integrale neprocesate, cartofi, legume dulci şi fructe, mecanismul poftei de dulce şi al foamei se reglează şi ne putem menţine mai uşor alimentația în parametri sănătoşi.", sunt recomandările lui Cori Grămescu.
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
Aceste alimente te scapă de medicamentele pentru diabet. Au un efect care i-a uimit pe medici. Rezultatele se văd în 3 luni.
Acesta este cel mai rău lucru cu care se confruntă diabeticii. Le dereglează glicemia chiar și când este administrat tratamentul.
Acest aliment care se regăsește în aproape orice bucătărie ne omoară cu zile. Duce la infarct și AVC.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Ce îți spune corpul când poftești la cartofi prăjiți. Semnul te va surprinde.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
Acest lucru agravează diabetul și hipertensiunea arterială.
Acesta este peștele cu cea mai mare cantitate de Vitamina D.
Obezitatea: o simplă alegere sau o boală care ne controlează viața?
Cum îți dai seama dacă ai prediabet? Fă acest test simplu acum! Află care sunt, de fapt, valorile normale ale glicemiei.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Ce se întâmplă când bei apă carbogazoasă. Impactul pe care îl are asupra organismului.
Aceste cinci semne ale diabetului apar în faza de debut a bolii. Sunt semne minore, dar esențiale.
