Dieta cu mai puțină carne are avantaje multiple: sănătate, mediu, animale. STUDIU

Ce dietă este mai bună: cea în care consumul de carne este moderat și consumați mai multe fructe, cu legume și cereale integrale, așa cum este recomandat de Societatea Germană de Nutriție? Urmați exemplul vecinilor din sudul Germaniei și mâncați mai mult pește și fructe de mare? Sau chiar o dietă vegană? Un nou studiu al Universității din Bonn (Germania) arată că răspunsul la aceste întrebări nu este atât de simplu și de clar pe cât s-ar putea crede - și că dieta trebuie privită în funcție de impactul pe care îl are nu doar asupra sănătății oamenilor, ci și a mediului înconjurător și al animalelor. 

950 de kilograme de alimente și băuturi sunt consumate, anual, de fiecare cetățean al UE - o cantitate considerabilă, echivalentă cu greutatea unui autoturism. La nivel global, alimentele sunt responsabile pentru un sfert din emisiile umane de gaze cu efect de seră. O mare parte din aceasta se datorează creșterii animalelor: iar carnea și alte produse provenite de la animale se transformă, dar nu în totalitate, în caloriile pe care le consumăm. Rumegătoarele produc și gaz , care accelerează și mai mult încălzirea globală.

În plus, ceea ce mâncăm are și consecințe asupra sănătății noastre și bunăstării animalelor. La compararea dietelor trebuie luate în considerare și aceste aspecte. Experții se referă, de asemenea, la sănătatea optimă a oamenilor, a animalelor și a mediului ca perspectiva  comună intitulată „One Health”. „Studiile care aplică această perspectivă la problemele de nutriție sunt încă rare, totuși”, explică Juliana Paris de la Centrul pentru Cercetare pentru Dezvoltare (ZEF) de la Universitatea din Bonn (Germania), unul dintre autorii unui nou studiu, care a fost publicat în revista Science of The Total Environment (link direct studiu).

Coșul de mâncare real în comparație cu trei alternative

Paris, împreună cu colegii săi, a efectuat o analiză care urmărește să umple această lacună de cercetare într-o oarecare măsură. „Pentru a face acest lucru, am aruncat o privire asupra exemplelor de produse care se află în coșul cu alimente al oamenilor din Renania de Nord-Westfalia”, explică ea. „Apoi am comparat această dietă de referință cu trei scenarii diferite: o schimbare conform recomandărilor Societății Germane de Nutriție (DGE), o trecere la o dietă mediteraneană cu mai mult pește și fructe de mare și o trecere la o dietă vegană”.

În fiecare dintre aceste trei scenarii, alimentele au fost alese astfel încât să difere cât mai puțin de dieta de referință. „Asta înseamnă, de exemplu, că în versiunea mediteraneană am crescut proporția de pește și fructe de mare, legume și cereale”, spune Paris. În plus, selecția globală de produse ar trebui să conțină aceiași nutrienți în cantități similare ca înainte. Acest lucru le-a oferit cercetătorilor un coș alimentar pentru fiecare scenariu, pe care l-au analizat apoi în continuare.

„Pentru a face acest lucru, ne-am bazat pe diverse baze de date”, spune dr. Neus Escobar de la Institutul de Analiză a Sistemelor Aplicate din Austria, care a supravegheat lucrările. „Datele ne-au permis, de exemplu, să estimăm impactul fiecărei diete asupra anumitor aspecte de mediu - cum ar fi cantitatea de gaze cu efect de seră produsă în timpul producției anumite sau consumul de apă pentru producerea lor. Am adoptat o abordare similară pentru a evalua impactul fiecărei diete asupra sănătății”. Carnea roșie, de exemplu, este cunoscută pentru a crește riscul anumitor cancere și boli cardiovasculare.

Cercetătorii au estimat consecințele asupra bunăstării animalelor folosind mai mulți indicatori. Acestea au inclus câte animale mor din cauza consumului de alimente și în ce condiții sunt ținute. „Dar am folosit și numărul de neuroni sau dimensiunea creierului în raport cu corpul pentru a estima măsura în care animalele respective suferă de fapt atunci când sunt folosite”, explică Juliana Paris.

Pește în loc de friptură: bun pentru mediu, rău pentru bunăstarea animalelor

Oricare dintre cele trei diete ar fi benefică în mod durabil din perspectiva One Health, dar în detrimentul altor aspecte. Dieta vegană a obținut cel mai mare scor în multe domenii. Totuși, producția de alimente vegane implică un consum crescut de apă. „În plus, veganii trebuie să ia separat anumite substanțe nutritive, cum ar fi vitamina B12, vitamina D și chiar calciu”, spune Paris.

Dieta mediteraneană (deși considerată sănătoasă) are ca rezultat și un necesar crescut de apă datorită cantității mari de nuci și legume pe care le include. Mai mult, dacă - așa cum se presupune în studiu - carnea consumată este complet înlocuită cu pește, efectele acesteia asupra bunăstării animalelor sunt surprinzător de negative: deoarece peștii și fructele de mare sunt mult mai mici decât, de exemplu, vacile sau porcii, mult mai multe animale suferă ca urmare a acestei diete. Consumul crescut de miere, care necesită un management intensiv al coloniilor de albine, are, de asemenea, un impact negativ. „Prin urmare, ar fi benefic să vă satisfaceți mai puțin necesarul total de proteine din surse animale”, subliniază Neus Escobar. „În plus, în ziua de azi mulți oameni au diete care sunt semnificativ prea bogate. Dacă ar reduce cantitatea de alimente pe care au consumat-o, la atât cât au nevoie cu adevărat, asta ar putea avea efecte pozitive suplimentare”, a spus cercetătorul.

Potrivit studiului, dacă te reduci cantitatea de carne și în schimb pui în farfurie cereale integrale, legume și fructe, faci ceva nu doar bun pentru tine, ci și pentru animale și pentru mediu deopotrivă.