Infecții intraspitalicești: cum bacteriile blochează efectul antibioticelor

Cercetătorii au aflat cum bacteriile rezistente la medicamente, care duc la infecţii intraspitaliceşti - unele letale - , blochează efectul antibioticelor.
Infecții intraspitalicești, antibiotice. Cercetătorii din Marea Britanie au descoperit că bacteriile rezistente la medicamente, care duc la infecţii nosocomiale, blochează efectul antibioticelor prin închiderea ''portiţelor'' minuscule din pereţii lor celulari.
Aceasta, consideră oamenii de ştiinţă, citați de Press Association, respectiv de Agerpres, ar contribui la realizarea unor medicamente capabile "să descuie lacătele" acestor "portiţe" închise şi să permită astfel accesul antibioticelor în celulele bacteriene. Cel care provoacă infecţii nosocomiale la nivelul plămânilor, sângelui şi rănilor este Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander). Pacienţii cu sisteme imunitare slăbite sunt deosebit de vulnerabili. Doar în Anglia s-au înregistrat peste 20.000 de infecţii cu K. pneumoniae.
Doctorul Joshua Wong, de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Imperial College London, autorul principal al studiului, aprecia că prevalenţa rezistenţei la antibiotice "este în creştere şi, prin urmare, ne bazăm din ce în ce mai mult pe medicamente precum carbapeneme, ce acţionează împotriva unei game largi de bacterii". Însă, cum bacterii ca K. pneumoniae dezvoltă rezistență la carbapeneme "este esenţial să înţelegem modul în care sunt capabile să realizeze acest lucru. Noul nostru studiu oferă informaţii vitale, ce ar putea permite conceperea unor noi strategii şi medicamente".
Infecții intraspitalicești, antibiotice: ce sunt carbapenemele
Potrivit Agerpres, carbapenemele sunt utilizate ca antibiotice în spitale atunci când alte astfel de medicamente eşuează sau sunt ineficiente. Cercetătorii atrag atenția că această creştere a rezistenţei la antibiotice poate afecta dramatic posibilitatea de a vindeca infecţiile.
Oamenii de știință au investigat structura porilor K. pneumoniae, a "portițelor" prin care antibioticele pătrund de obicei în bacterii. Au observat că prin închiderea acestor "portiţe" bacteria devine rezistentă la mai multe medicamente, deoarece antibioticele nu pot pătrunde în interiorul lor pentru a le neutraliza. Închiderea determină bacteriile să aibă acces la mai puţine substanţe nutritive. Testele de laborator pe şoareci a demonstrat că ritmul de dezvoltare a bacteriilor este astfel mai lent.
Infecții intraspitalicești, antibiotice: opinia coordonatorului studiului
Cercetarea, derulată în colaborare cu doctorul Konstantinos Beis de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din Oxfordshire, a fost condusă de profesorul Gad Frankel de la acelaşi departament.
"Modificarea de care bacteriile se folosesc pentru a evita antibioticele este dificil de ocolit. Orice medicament (conceput) pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portiţele închise. (...) Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia lacătul portiţei, iar datele noastre să ofere informaţii care să-i ajute pe oamenii de ştiinţă şi pe companiile farmaceutice să facă în aşa fel încât aceşti noi agenţi să devină o realitate", a afirmat Gad Frankel, conform sursei citate.
Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.
-
-
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare31.08.2025, 07:42
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Rezistența antimicrobiană cu Campylobacter, alarmantă. Antibioticele și factorii socio-economici, factori determinanți
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Infecția cu virusul H5N1: simptome clinice, risc zoonotic și potențial pandemic
"Ne pregătim de o nouă PANDEMIE". Medicii au lansat un avertisment îngrijorător.
OMS aprobă pentru prima dată testul pentru tuberculoză
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu a venit din China. Nu discutăm de nimic special
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc. Elimină pericolul de îmbolnăvire
Aceasta este temperatura optimă la care trebuie gătită carnea de porc.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Cele 4 virusuri care ne amenință. Cum gestionăm creșterea infecțiilor respiratorii și gastrointestinale
Patru virusuri ne amenință sănătatea, iar medicii se tem de o nouă pandemie.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.