Insomnia este atunci când nu puteți adormi, chiar dacă doriți sau numărați mii de oi, sau nu puteți dormi suficient de mult timp. Aflați care sunt cauzele medicale posibile ale insomniei:...
Poate că în mod constat stați treaz seara până târziu pentru că vă place o petrecere bună și acum (surpriză!) sunteți obosit. Sau stați la birou până ore târzii din noapte pentru avansa în funcție. Acestea nu sunt exemple de insomnie. Insomnia este atunci când nu puteți adormi, chiar dacă doriți, sau nu puteți sta adormit suficient timp. Și asta trebuie să se întâmple constant, nu doar ocazional. Iată ce cauze medicale poate avea insomnia:
Evenimente precum pierderea unui loc de muncă sau moartea unei persoane dragi duc adesea la nopți nedormite. Doctorul ar putea numi starea insomnie acută atâta timp cât acesta va dispărea de la sine, în câteva nopți. Îngrijorările pe termen lung, precum și tulburarea de anxietate, atacurile de panică și PTSD (șocul post-traumatic) pot duce la insomnie cronică, care este mult mai gravă.
Un ceas intern confuz vă poate ține treaz când este timpul să vă culcați. Poate că este rezultatul unei perioade în care v-ați dus la culcare la ore neregulate, a unui zbor lung din alt fus orar, poate pentru că ați avut de lucru peste noapte sau v-ați schimbat locul de muncă. Unii oameni au pur și simplu un ritm diferit circadian care îi desincronizează cu activitățile tipice, deci e greu pentru ei să adoarmă în momente sau la ore „normale".
O stare proastă mintală joacă un rol în insomnie, în mai mult de jumătate din cazuri. Persoanele cu depresie au un risc mult mai mare de a avea probleme de somn, inclusiv insomnie. La fel sunt și cei cu tulburări de anxietate, bipolară și obsesiv-compulsivă. Modul în care este afectat somnul poate oferi indicii privind tipul de boală. Nu este neobișnuit să fii diagnosticat cu o tulburare mintală, deși tu te-ai dus la doctor pentru că aveai insomnie.
Sforăitul puternic ar putea fi semn de apnee de somn, care vă reduce respirația și vă poate trezi de sute de ori într-o singură noapte. Poate că nu vă amintiți, dar s-ar putea să vă simțiți amețit a doua zi. Uneori este legat de greutatea dvs. – dacă sunteți supraponderal sau obez, dar nu întotdeauna. Dacă vă tot treziți din somn, evident nu dormiți bine și suficient. Ceea ce înseamnă tot insomnie. Alergiile nazale și astmul pot interfera, de asemenea, cu respirația. Un medic vă poate testa pentru aceste condiții și vă poate ajuta să le administrați și să le tratați.
Împreună cu pierderea memoriei, Alzheimer și alte forme de demență pot afeta somnul. Este cunoscut sub numele de „sindrom de apus de soare", pentru că pacienții devin de obicei neliniștiți la aceste ore. Persoana poate fi confuză, neliniștită, debusolată sau agresivă în jurul orei de culcare și poate începe să facă facă ture prin casă, să se rotească sau chiar să se rătăcească. Câtedată acest comportament se estompează, dar uneori îi ține treji toată noaptea.
Datorită artritei, afecțiunilor cronice, fibromialgiei, a cancerului sau a altei afecțiuni, durerea vă poate împiedica să odihniți și să adormiți. Și pentru a complica această problemă, insomnia poate face durerea mai puternică. Este posibil să aveți nevoie să tratați simptomele separat de boala cronică care a declanșat insomnia.
Condiții precum psoriazisul și eczema pot face ca pielea să vă usture și/sau să vă mănânce (prurit) atât de rău încât nu vă puteți gândi la altceva. Oricâte oi ați număra, nimic nu vă va distrage atenția. Și dacă adormiți, vă puteți scărpina în somn și zgâria atât de tare încât vă treziți din nou! Din fericire, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă potoli pielea. Dacă nu știți ce cauzează mancarimea, este recomandat să-l vedeți pe medicul dermatolog.
Persoanele cu această boală tind să doarmă mai puțin și să se trezească mai des decât altele de-o vârstă similară. Boala interferează cu semnalele cerebrale și nervoase și puteți avea apnee în somn și să vă treziți de multe ori pe noapte pentru a merge la toaletă. Condiția pare, de asemenea, să perturbe etapa importantă de somn REM. Anxietatea și depresia, asociate, pot duce și la probleme de somn. Dar medicamentele care vă ajută să dormiți, pot provoca o confuzie sporită pentru unii pacienți cu Parkinson.
De obicei, la vârsta mijlocie, corpul unei femei se oprește lent din producerea progesteronului și a estrogenului. Dezechilibrul hormonal, precum și alte modificări care au loc de obicei în viață în acest moment, vă pot face mai sensibile la lucruri precum stresul, care afectează somnul. Puseele de febră - valuri de adrenalină care vă ridică temperatura corpului - ar putea fi atât de inconfortabile încât să vă treziți transpirate, uneori de câteva ori pe noapte.
Medicamentele pentru alergii, boli cardiace, hipertensiune arterială, probleme tiroidiene și depresie - în special SSRI ca fluoxetina (gen Prozac) - ar putea provoca insomnie. Medicamentele pentru ADHD și boala Parkinson vă pot ține, de asemenea, treaz, la fel și pseudoefedrina găsită în numeroasele decongestionante de tip over-the-counter. Luați legătura cu medicul dumneavoastră ca să vă ajusteze doza sau să vă schimbe tratamentul dacă credeți că vă afectează somnul, ne sfătuiesc specialiștii de la WebMD.
Aceasta înseamnă că nu exstă nimic în mediul înconjurător, sănătatea fizică sau bunăstarea mintală care ar putea cauza probleme de somn, dar totuși le aveți. Doctorii cred că creierul anumitor persoane se menține pur și simplu mai alert - prea alert - când ar trebui să doarmă. Nu este încă clar, dar acest lucru ar putea fi rezultatul unor diferențe fizice, eventual genetice, în creier. Oamenii de știință continuă să studieze cauzele posibile.
Lipsa de somn vă poate face să aveți stări schimbătoare, să vă faceți griji, să fiți anxioși și să fiți deprimat. Ar putea fi și mai greu să faceți raționamente corecte sau să țineți minte varii lucruri. Și aveți un risc mai mare de a face un accident în mașină sau de alt gen, care ar putea să vă rănească pe dvs. sau pe altcineva. Insomnia este legată de condiții cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul și bolile cardiace.
Pentru a obține un ritm normal de somn, trebuie să faceți câteva schimbări. Începeți cu dormitorul. Ar trebui să fie întuneric, liniștit, sigur, confortabil și răcoros. Evitați cofeina; chiar și în doze normale, poate provoca insomnie. Luați în considerare o baie fierbinte și cititul unei cărți înainte de culcare. Stingeți toate luminile din dormitor ca să fie cât mai întuneric. Evitați activitățile intense și discuțiile aprinse, precum și alimentele grele și grase, înainte de culcare. Faceți exerciții mai devreme în timpul zilei și lăfăiți-vă în lumina soarelui, dimineața.
Papa Francisc, care a suferit o operație la colon, va fi externat în următoarea perioadă, precizează Vaticanul.
Ai o mâncărime care parcă nu mai trece orice ai face? Ea poate fi simptom al unor boli grave. Iată care:
Experții susțin că ”perturbarea ceasului nostru intern al organismului duce la boli inflamatorii și infecțioase”.
O cercetare susține că, deși fumează mai puțin decât bărbații, femeile sunt mai puțin dispuse să renunțe la țigări.
Un nou studiu arată că dragostea pentru natură și pasiunea de a ieși în natura pot fi transmise genetic.
Vrei să fii sănătos / sănătoasă și după vârsta de 50 de ani? Iată 6 reguli care trebuie respetate cu strictețe:
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
