Apatia, simptom al demenței? Cercetător: apatia merită atenție ca predictor independent

Adulții în vârstă cu apatie severă sau lipsă de interes pentru activitățile obișnuite ar avea șanse mai mari să dezvolte demență, susține un studiu.
Cercetătoarea Meredith Bock de la Universitatea din California a coordonat un studiu cu 2.018 adulți de peste 74 de ani, fără demență la debutul cercetării, prin care a vrut să vadă rolul pe care-l joacă apatia în apariția demenței.
La sfârșitul studiului, 381 de participanți (aproape 19%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie scăzută, 111 din 768 de persoane (14%) au dezvoltat demență. În grupul cu apatie severă, 127 din 508 de persoane (25%) au dezvoltat demență. În cercetare s-a ținut cont de vârstă, educație, factori de risc cardiovascular și alți factori care ar putea afecta riscul de demență. Concluzia? Vârstnicii cu apatie severă au fost cu 80% mai predispuți să dezvolte demență decât cei cu apatie scăzută.
”În timp ce depresia a fost studiată mai mult ca predictor al demenței, studiul nostru se adaugă cercetărilor care arată că apatia merită, de asemenea, atenție ca predictor independent al bolii”, spune cercetătoarea.
Studiul, AICI.
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
-
Servicii psihologice decontate pentru pacienții oncologici în România28.08.2025, 16:36
-
-
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.