De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Acești doi factori cresc semnificativ șansele de supraviețuire în cazul unui AVC. Care sunt persoanele cu șanse minime de supraviețuire
Un studiu nou aruncă lumină asupra unei discrepanțe uimitoare: nivelul veniturilor și educația ar putea influența dramatic șansele de supraviețuire în urma unui accident vascular cerebral (AVC).
Cercetarea, condusă de profesorul Katharina Stibrant Sunnerhagen de la Universitatea din Gothenburg din Suedia, a investigat dosarele medicale ale aproape 7.000 de pacienți cu AVC în Gothenburg între 2014 și 2019. Au descoperit că indivizii cu venituri mari aveau o probabilitate cu 32% mai mică de a muri după un AVC în comparație cu cei mai puțin avuți financiar.
Similar, cei cu niveluri mai ridicate de educație se bucurau de o probabilitate cu 26% mai mică de mortalitate post-AVC. Prezentându-și munca la Conferința Organizației Europene pentru Accident Vascular Cerebral (ESOC) din 2024, oamenii de știință clasifică aceste factori drept "determinanți sociali ai sănătății" sau SDoH.
Potrivit cercetătorilor determinanții sociali ai societății sunt condițiile în care oamenii se nasc, cresc, trăiesc, lucrează și îmbătrânesc. Acești factori pot avea un impact profund asupra rezultatelor în sănătate. În acest studiu, cercetătorii s-au concentrat pe patru factori-cheie SDoH: zona de locuit, țara de origine, educația și venitul.
Descoperirile desenează o imagine sumbră a modului în care acești factori sociali pot influența șansele unor indivizi. Pacienții cu doar un factor SDoH nefavorabil au avut un risc cu 18% mai mare de a muri după un AVC în comparație cu cei fără astfel de factori. Pentru cei nefericiți care au avut doi până la patru factori SDoH nefavorabili, riscul lor de mortalitate post-AVC a crescut vertiginos la 24%.
"Descoperirile noastre subliniază o realitate crudă - statutul socioeconomic al unui individ poate fi o chestiune de viață sau de moarte în contextul unui AVC, mai ales atunci când se confruntă cu mai mulți factori SDoH nefavorabili.
Deși studiul nostru a fost realizat în Gothenburg, credem că aceste insight-uri rezonază în întreaga Europă, unde există structuri de sănătate similare și niveluri de vulnerabilitate socială, evidențiind o problemă răspândită în întreg continentul", spune profesorul Stibrant Sunnerhagen într-un comunicat de presă, potrivit Study Finds.
Medic - pacient - FOTO: Freepik@DC Studio
Cu toate acestea, venitul și educația nu au fost singurii factori implicați. Studiul a descoperit, de asemenea, legături între creșterea riscului de mortalitate și factori de stil de viață precum inactivitatea fizică, diabetul, abuzul de alcool și fibrilația atrială (un tip de bătăi neregulate ale inimii).
În mod interesant, studiul a dezvăluit și unele disparități de gen. Procentul de femei a crescut pe măsură ce numărul de factori SDoH nefavorabili a crescut. În timp ce 41% din grupul fără factori nefavorabili erau femei, această cifră a crescut la 59% pentru grupul cu doi până la patru factori nefavorabili. Ratele de fumat au fost, de asemenea, mai mari în rândul celor cu mai mulți factori SDoH nefavorabili.
Prof. Sunnerhagen subliniază urgența situației, remarcând că numărul persoanelor afectate de AVC în Europa este proiectat să crească cu un uimitor 27% între 2017 și 2047.
"În lumina descoperirilor studiului nostru, strategiile țintite sunt esențiale. Guvernele, de exemplu, trebuie să adapteze legislația și abordările pentru a ține cont de circumstanțele și nevoile specifice ale diferitelor comunități, în timp ce medicii ar trebui să ia în considerare identificarea pacienților cu factori SDoH nefavorabili pentru a preveni mortalitatea post-AVC", explică autorul studiului.
Este un apel la acțiune care atinge corzile sensibile ale multor oameni. În fond, un AVC poate lovi pe oricine, indiferent de vârstă sau mediu. Cu toate acestea, așa cum arată acest studiu, drumul către recuperare este departe de a fi egal.
Prin evidențierea acestor disparități și lucrând pentru a le aborda, există potențialul de a salva numeroase vieți și de a ne asigura că fiecare, indiferent de codul poștal sau soldul bancar, are o șansă în luptă pentru supraviețuirea acestui eveniment devastator.
"Prin abordarea acestor disparități, nu numai că vom susține principiile echității în sănătate, dar vom avea și potențialul de a îmbunătăți semnificativ rezultatele de sănătate publică", concluzionează prof. Sunnerhagen.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.