Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Mâncatul excesiv poate fi legat de o conexiune slabă între simțul mirosului și senzația de sațietate, conform unui nou studiu.
Cercetătorii de la Northwestern Medicine au descoperit o nouă conexiune între două regiuni ale creierului implicate în reglarea comportamentului alimentar. Studiul, bazat pe imagistica neurologică din cadrul Human Connectome Project, sugerează că mâncatul chiar și atunci când este sătul poate fi asociat cu simțul mirosului și cu motivația comportamentului.
Mirosul alimentelor devine mai puțin atractiv atunci când cineva este sătul, iar dacă legătura cerebrală dintre aceste două regiuni senzoriale este slabă, masa corporală a unei persoane poate fi mai mare.
Cercetătorii sugerează că această conexiune se poate datora simțului mirosului și sistemelor neuronale de recompensă față de sentimente negative, cum ar fi durerea, și conexiunii cerebrale dintre zonele care controlează aceste sentimente.
Un studiu publicat în Journal of Neuroscience a descoperit că mirosurile sunt importante pentru ghidarea comportamentelor motivate, cum ar fi mâncatul, iar percepția olfactivă este modulată de cât de flămânzi suntem.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au evaluat pe deplin fundamentele neuronale ale modului în care simțul olfactiv contribuie la cât de mult mâncăm. Dorința de a mânca este legată de mirosul atrăgător al alimentelor, care miroase mai bine atunci când ne este foame decât atunci când suntem sătui.
Dacă circuitele cerebrale care ghidează acest comportament sunt perturbate, aceste semnale pot fi confundate, ceea ce face ca mâncarea să fie recompensatoare chiar și atunci când suntem sătui. Senzația de recompensă care vine odată cu mâncarea ar putea crește indicele de masă corporală (IMC) al unei persoane.
Autorii au emis ipoteza că rețelele sănătoase ale creierului care conectează zonele de recompensă cu zonele de comportament pot regla comportamentul alimentar prin trimiterea de mesaje care să indice că mâncatul nu se mai simte bine odată ce o persoană este sătulă.
Citește și: Cum redefinește chirurgia minim invazivă practica medicală. Tehnici și tipuri în chirurgia minim invazivă
Foto: Freepik @senivpetro
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu circuite de conectare perturbate sau slabe pot să nu primească semnale de oprire și să continue să mănânce chiar și atunci când nu le este foame.
Această cercetare este crucială pentru înțelegerea modului în care funcționează procesele cerebrale și poate duce la tratamente pentru supraalimentație. Cercetătorii au găsit corelații cu IMC în circuitul dintre tuberculul olfactiv și regiunea mezencefalică numită cenușă periacueductală. Aceștia au cartografiat puterea circuitului de-a lungul tuberculului olfactiv și au reprodus constatările într-un set de date mai mic de creier RMN.
Emily Spurlock, dietetician înregistrat la Institute for Digestive Wellbeing, este specializată în sănătatea intestinelor și gestionarea greutății și lucrează cu persoane cu tulburări de alimentație compulsivă. Ea crede că unii oameni mănâncă din alte motive decât foamea, cum ar fi mirosul și vederea unui desert preferat. Vor fi necesare studii viitoare pentru a descoperi mecanismele exacte din creier care reglează comportamentul alimentar.
Studiul realizat de Spurlock și Ringwood sugerează că supraalimentarea poate duce la o conexiune fizică între două regiuni ale creierului implicate în reglarea comportamentului alimentar. Conexiunea cerebrală este ruptă în timp din cauza supraalimentării frecvente, ceea ce duce la desensibilizare și disconfort. Studiul se întreabă dacă oamenii pot reconstrui această conexiune sau pot construi una mai puternică pentru a înțelege mai bine sentimentul inconfortabil al supraalimentării.
Kate Ringwood, terapeut specializat în tulburări de alimentație, consideră că dietele implică adesea restricționarea alimentelor, ceea ce pune creierul în „modul de supraviețuire”, determinându-l să creadă că trebuie să mănânce toată mâncarea de teama de a nu o mai primi din nou. Acest lucru se poate întâmpla prin restricție mentală sau restricție fizică, ceea ce duce la disconfort și uneori la stări de rău.
Ringwood explică, de asemenea, că restricționarea alimentelor duce la o deconectare de corp, deoarece învață organismul că nu poate avea încredere în semnalul său, ceea ce duce la neîncredere și confuzie atunci când vine vorba de semnalele de foame și de sațietate. Atunci când cineva restricționează mâncarea, corpul său închide aceste semnale, oprind semnalele care se simt mai puțin importante.
Pe scurt, studiul sugerează că supraalimentarea poate duce la o conexiune fizică între două regiuni ale creierului implicate în reglarea comportamentului alimentar, dar nu este clar dacă oamenii pot reconstrui această conexiune sau pot construi una mai puternică pentru a înțelege și gestiona mai bine obiceiurile lor alimentare.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.