Demența: un nou factor care ar prezice riscul bolii

Bărbații mai înalți ar avea un risc mai mic de demență, este concluzia unui studiu recent.
Demență, factor. O nouă cercetare, care are la bază datele a sute de mii de bărbați, a observat o legătură între înălțimea și probabilitatea dezvoltării demenței. Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au găsit o asociere care nu fusese explorată, cea dintre înălțimea și riscul de demență.
Cercetătoarea Terese Sara Høj Jørgensen și echipa acesteia au accesat date despre înălțimea și diagnosticul de eventuală demență prin înregistrări de recrutare și registre naționale - 666.333 de persoane, dintre care 7.388 gemeni, potrivit medicalnewstoday. Cercetătorii au observat că pare să existe o corelație între înălțimea unui bărbat și riscul de demență al acestuia - în mod specific, bărbații care erau mai mari decât media păreau să aibă un risc mai mic de demență. 10.599 din cei 666.333 bărbați au dezvoltat o formă de demență la un moment dat.
Autorii studiului mai susțin că pentru aproximativ fiecare 6 centimetri (2,4 inci) peste înălțimea medie a existat aproximativ o reducere de 10% a riscului de demență. Aceștia au descoperit că relația dintre înălțimea și riscul de demență a fost prezentă la frații cu diferite înălțimi. Relația a fost prezentă și la gemeni, deși echipa recunoaște că rezultatele au fost mai puțin concludente în acest context.
Rezultatele cercetătorilor mai arată încă o asociere între înălțimea mai mare a bărbaților tineri și un risc mai mic de diagnostic de demență mai târziu în viață. Concluziile studiului nu se pot aplica femeilor.
Studiul, AICI.
-
-
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.